Toate articolele
Cele mai noi articole de Radu Cosașu
La ora când bombonește toată lumea…

E bine că s-a calificat FCSB-ul pentru un play-off-of-of, e foarte bine că CFR-ul lui Dan e oricum calificat între europenele de speriat, ar fi fost chiar binișor dacă la Atena, Fortes ar fi știut cum să-și pună capul spre […]

...

Un verdict: ce-o fi o fi! 

Hotărăște-te, îi cer pixului meu – mai așteptăm retururile ca să ne pronunțăm clar și echilibrat? Mai e ceva de așteptat, vreun Liberec de altădată, vreo nebunie de retur, vreo speranță, pardon de expresie? Astana sau Maccabi? Nu aceasta e […]

...

O noapte fără nicio filosofie

Noaptea de 1 spre 2 august a fost mai mult decât teribilă, monșer, deși Bogdan Andone a apreciat că „nu-s multe de spus”. Cum să nu fie când sub ochii noștri a trecut „cea mai rușinoasă eliminare din istoria fotbalului […]

...

Strigătele mentalului meu

Ce fac, ce facem? Am două legi strict intime: 1. Nu discut despre meciurile pe care nu le-am văzut în direct; 2. Nu discut meciurile din tur fără returul lor. Noaptea de joi, 25 iulie, mă silește la o revizuire, […]

...

A birui ASTANA, ASTA NU e o performanță 

Deci CFR Cluj nu a ratat debutul în Champions League și, prin urmare, scandalul cel mare nu mai are nici loc și nici sens. Suntem într-un scandal mai mic, căci nu putem trăi fără el: de ce, înaintea returului, Dan […]

...

Radu Cosașu

Excese? Violență? Pamflet? Uitați-le! Așa veți descoperi frumusețea textelor unui ziarist care se definește ca extremist de centru

Mi-am început cariera de cronicar sportiv, acoperit sub pseudonimul Belphegor, în urmă cu 45 de ani; am o oarecare experienţă, dar, ca de obicei, nu sînt dispus să trag vreo concluzie. Mă feresc de concluzii în toate problemele, inclusiv în sport.

Adevărul cel mai presant care mi se impune de cîte ori îmi încep cronica, în fiecare joi de dimineaţă, este simplu, deloc fastuos, totuşi de neclintit: nu poţi să scrii pe placul tuturor celor care te citesc pe sticlă sau pe hîrtie. Ziaristul, chiar ditamai scriitorul, care scrie obsedat să facă unanimitate pozitivă de păreri şi gusturi ar trebui să se lase de meserie.

Dacă îţi respecţi pixul – şi asta presupune un grad înalt de humor – e obligatoriu să ştii şi să nu te sperii că nu poţi mulţumi toate galeriile mai mult sau mai puţin fanatice, dar care şi ele trebuie respectate. Fiindcă nu am iluzia obiectivităţii în lumea de azi, ţin morţiş să se înţeleagă că nu sînt un fanatic al punctelor mele de vedere.

Ţin doar cu Progresul, dar el, cu P sau p, s-a pierdut undeva în obscuritate. Mi se impută demult că „nu ştiu să sar la beregată”. Nu ştiu şi nici nu vreau să învăţ. În tot ce e non-violenţă, non-vulgaritate, contaţi pe mine!