Totu-i blat? Totu-i suspect?

Să mai fie loc pentru o certitudine irezonabilă?

O putem spune cu toată liniștea, cu tot humorul: de când s-a implementat celebra expresie „suspiciunile rezonabile”, ea nu a avut o viață mai bogată ca aceea trăită printre noi, microbiștii. La noi, în domeniul nostru de activitate, suspiciunile astea rezonabile au fost mai ceva decât cele din justiție. Nicăieri nu s-a lucrat mai intens cu acel „ceva, cumva” moștenit de la străbunii noștri cațavencii și farfurizii, ca la noi, specialiștii în play-off și play-out.

Mâine, cu titlul pe masă, va fi spectacolul de gală al bănuielilor normale, ca să le spunem așa și mai pe românește. Cred că suntem mai pregătiți mental, nu așa ca Junior Morais… Am făcut nenumărate exerciții până în ultima etapă: l-am suspectat pe Marc, am bănuit-o pe Craiova că de aia l-a lăsat pe Coman să marcheze magistral, nu am crezut în urletul lui Camora la o ratare, ne-am hlizit la Avram când nu a dat penalty clar pentru clujeni, ne-am clarificat inteligent la recomandarea lui Miriuță de către Contra, ne-am făcut cu ochiul când plângea Ioniță și Șumi aducea argumentul rapidist în antistelismul lui, ne-a încurcat puțin Vlad (ce l-a apucat să facă un meci senzațional, dacă era vânzare), am zâmbit natural auzind că CFR-ul s-a cazat la hotelul lui Hagi și nu ne-a păsat de dezmințire, căci totu-i ca să existe zvonul, totul e să miroasă a ceva, cumva…

Nimeni nu posedă forța noastră olfactivă. Adulmecând de departe orice blat.

Ceea ce mă intrigă este absența unei certitudini irezonabile. Altfel spus, contrariul fenomenului. La câte bănuieli normale avem, să existe măcar o certitudine irezonabilă. Am una: ideea conform căreia totul să se joace onest pe teren. Hotărât, așa e, logic și frumos. Prea frumos – până la irezonabil de frumos.

Generalul de Gaulle a rămas în istorie când a spus, cu geniul ironiilor sale, că eradicarea prostiei umane este un vast program. Tot așa este și cu spulberarea suspiciunilor noastre rezonabile. Un vast program. Irealizabil.

Da? Ești sigur – mi-am întrebat pixul. Poți afirma că a fost blat, miercuri seară în returul Real – Atletico? S-a blătuit un 2-0 pentru Atletico în minutul 20 la un pas de un 3-0 inimaginabil…? Și „hoții” s-au înțeles ca în minutul 42 să-i liniștească Isco? Hai că a fost tare… Tare frumos!