Fără presiune nu se poate

Sfîrșitul lumii e altul la Nadal, altul la Halep

vineri, 29 mai 2015, 7:58

„Am pierdut un turneu, nu e sfîrșitul lumii. Ea a jucat bine, a lovit bine, merita să cîștige. Acum sînt relaxată…”, a declarat Halep, după această înfrîngere severă (7-5, 6-1) în fața acelei Baroni. Relaxat la rîndu-mi, îmi permit să-mi aduc aminte de acel prim set de la US Open 2014, tot un 7-5 în favoarea croatei, după ce Simona a condus cu 5-2… În ambele meciuri cel de-al doilea set a fost catastrofal pentru „a noastră”. Dintre jucătoarele obscure, departe de primele 10-20 această Baroni (atunci a nu știu cîta sub locul 100, azi a 70-a), este cea care a bătut-o cel mai rău pe Simona.

Nimic în jocul acestei „palide figuri” cu un forehand cumplit nu-i convine fetei noastre și nici miercuri nu i-a venit de hac, „deși am făcut tot ce am putut”. Desigur, nu e sfîrșitul lumii, cum zice și Nadal, numai că Nadal are și pe ce să se bazeze cînd „filozofează” așa, dar Halep încă nu – asta s-o spunem cît mai relaxați. Fiindcă sînt dintre acei cîțiva care nu pot scrie decît sub presiunea memoriei, azi rămîn la ce am scris anul trecut, după US Open-ul acela amar: o judec pe Halep fără durități inutile, dar și fără vreo bunăvoință bleagă. Dacă îmi place că ține să joace cît mai bine ceea ce poate (cu excepția zilei de alaltăieri), dacă o plasez, cu fizicul ei ingrat, în descendența uneia dintre cele mai atașante jucătoare, Justine Henin – îmi displace, în afara jocului la fileu, mișcarea ei în spectacolul zilnic al declarațiilor stereotipe, conformiste, corecte publicitar.

Nu neg că ele sînt sub presiunea noastră, a nenumăraților fani intoxicați de idolatrie. Avem nevoie permanentă de idoli, cu cît sînt ei mai puțini, vorba domnului Lucian Boia în discuția exemplară cu Cristi Geambașu. Îndrăznesc să cred că poate și noi am consacrat-o prea devreme pe Simona lîngă Nadia, Ilie și Hagi, și ea nu s-a distanțat încă de această formidabilă presiune. Mai mult, ni se spune că „refuză ideea de presiune”, ea joacă strict după cum simte, conform feeling-ului ei; în mai toate sporturile se face o enormă propagandă în favoarea lipsei de presiune; ar fi o mare calitate să joci fără să simți presiune, adică senin, calm, imperturbabil la ce-i în afară, la ce se vorbește, la ce se calculează și se inoculează; se pasează presiunea pe celălalt, ca și cum ar fi o mare șmecherie.

E o eroare, un fals. Fără presiune – mai ales cea interioară – nu se poate juca, scrie, trăi. Nu poți să fii a 3-a, a 5-a, a 50-a din lume și să zici, zîmbind, că nu-ți pasă a cîta ești, tu joci cum simți. Feeling-ul tău e tot dintr-o presiune, a orgoliului, a cotei de celebritate cu consecința ei inestimabilă, fără de care nu pășești în arenă. Fără să-mi închipui că pun presiune asupra ei, aș dori ca Halep să fie măcar mai concisă în declarații și mult mai dezinvoltă la fileu.

Comentarii (14)Adaugă comentariu

Emilian (30 comentarii) • 29 mai 2015, 9:24

E corect! Presiunea exista si are rolul ei in atingerea performantei. Eu cred ca Simona este un munte de ambitie si chiar daca nu a declarat-o fatis, isi doreste enorm s ajunga numarul 1. In acest sens, ea este mereu nemultumita de jocul ei, de antrenori si vrea mereu mai mult. Wim Fissette a parut probabil prea moale si neambitios pentru ambitiile Simonei, dar cred ca el era un tip foarte echilibrat care stia mai bine cum trebuie reglata „presiunea”, fiindca in momentul in care vrei mai mult decat poti, risti sa iti pierzi echilibrul. Ceea ce s-a intamplat. Simona a evoluta mai bine pe hard (vezi Dubai, Indian Wells, Miami), dar a pierdut jocul pe zgura.

Radu_V (2 comentarii) • 29 mai 2015, 9:34

Foarte bine spus,domnule Cosasu.Toti marii campioni au jucat cel mai bine sub presiune si s-au hranit din ea,fiind si foarte buni la capitolul psihic.Daca Simona vrea sa faca ceva notabil in cariera si sa ramana in istoria tenisului atunci o sa isi schimbe atiduinea si abordarea mintala.Eu zic ca si echipa trebuie schimbata pentru ca nu e nici pe departe de acelasi nivel cu cel al Serenei Williams sau Mariei Sharapova.Impresia pe care mi-o lasa pana acum Simona este ca ne dorim noi mai mult sa faca istorie in tenis decat isi doreste ea.Sper sa ma insel,dar ne vom lamuri repede la Wimbledon.

dragan (767 comentarii) • 29 mai 2015, 9:56

m-as bucura daca i-ati explica tizului dumneavoasta ,care e diferenta dintre o „vrabie philips” (!?!) si-o olandeza zburatoare…;varianta B ? mult mai simpla,domnule Radu: Dani-crescut in”leaganul civilizatiei din Moroasa”-spunindu-i domnului Firica:”la noi,Uica Dila avea o vorba:nu-ti iei nevasta din Lugoj si nici vaca din Caranebes…”

Cipinho (1 comentarii) • 29 mai 2015, 10:47

corect, fara presiune nu ai cum sa ajungi campion, sportul profesionist presupune prin definitie a fi sub presiune (fara a se confunda cu starea de nervozitate pe care am vazut-o deseori la Simona), inseamna a da totul fizic si mai ales mental pentru a juca putin mai bine decat adversarul. fara presiune joci cu prietenii, in curetea scolii sau la antrenamente si daca Simona asa procedeaza, joaca fara presiune inseamna ca a nu isi doreste neaparat sa castige meciuri, turnee, premii ci doar sa „se bucure de tenis”. Ori aceasta idee inoculata este una falimentara inca dinainte ca meciul sa inceapa, pacat ca dpdv fizic are calitati necesare unei campioane insa pe plan psihic e departe de a fi reusit

popa constantin (1 comentarii) • 29 mai 2015, 11:01

Perfect de acord maestre si d.le Radu , dar si in spor , la fel ca si in viata de zi cu zi , ne depinzi numai de tine si de ceea ce vrei tu . Iar in tenis ,cu atat mai mult decat in alte sporturi , BANUL chiar poate deveni ,, ochiul dracului ” ,; orgolilile tampite si lipsa timpului ce vin din partea celui care ,,acum”” te idolatrizeaza si tot el ,cu ceva timp in urma, te numea , sfidator ,,, fatuca” Sunt detalii care conteaza in economia carierei unei sportive de exceptie harazita de Dumnezeu si cu o educatie ,bazata pe alte valori morale mult mai sanatoase decat in multe dintre familiile noastre, primita pana la cei ,, 7 ani de acasa” .
Simona , asa cum am cunoscut-0 eu , este , in primul rand , un om minunat , de mare caracter , respectuos si de o modestie infioratoare . Iar mie , in umila mea gandire , imi este tare frica ca nu cumva sa-si piarda aceste calitati si simtul realitatii , influentata fiind tocmai de cei ce asa dintr-o data se erijeaza in singurii cei vor ,, binele ” . Trebuie sa avem rabdare , sa privim numai si numai in fata si o sa vedem ca ,mai devreme sau mai tarziu , vom vedea adevarata SIMONA . Timpul este de partea ei , cum tot ea va decide si va discerne cine sunt adevaratii prieteni si cine sunt doar cei interesati si in criza de timp .

minu_nat (1 comentarii) • 29 mai 2015, 13:31

Oricîtă ambiţie şi perseverenţă ar avea Simona la antrenamente pt. creşterea calităţii jocului ei nu este suficient! În meciurile oficiale,grele este cu totul altceva!…Diferenţa este făcută de mental,de psihic cu care te naşti ori ba! Nu mai ţin minte ce mare jucător spunea că tenisul ca mai toate sporturile individuale reprezintă cam 60 % putere mentală. Aşadar marii campioni/campioane trebuie să-şi depăşească momentele de presiune,să-şi stăpînească emoţiile,teama care apare în momentele cheie ale jocului. Din acest punct de vedere percepţia mea este că Simona este o fire emotivă,şi senzaţia este că va rămîne o jucătoare capricioasă,tocmai pt. că psihicul ei este inconstant,pe parcusul unui set,a unui meci chair şi atunci cînd cîştigă!

gicu (305 comentarii) • 29 mai 2015, 14:25

Sanatate, maestre!

ciupi (16 comentarii) • 29 mai 2015, 14:47

nu atat cat sa stii, ci cat conteaza sa poti juca sub presiune. nu talentul, ci forta interioara te ajuta sa joci sub presiune, dar asta mai are nevoie de timp ca sa o formezi, apoi s-o pui in situatia de a conta pe ea.

gilos (7 comentarii) • 29 mai 2015, 17:01

Aveti dreptate, maestre, fara presiune nu se poate juca, nu se poate face performanta.
Tot in acest sens a vorbit si Mats Willander aseara, la Game, set and Mats. Multiplul campion sustinea, referindu-se la atitudinea jucatorilor, ca sloganul ” nu are nimic de pierdut” este fals. Orice jucator care intra intr-un meci vrea sa-l castige, nimeni nu vine cu ideea ca vrea sa piarda. Chiar si jucatorii modesti isi doresc sa castige si spera intr-o sansa.
Simona Halep a gresit cand a intrerupt colaborarea cu Wim Wissette. Cu el alaturi a progresat enorm anul trecut. Dintr-o jucatoare de top 50 a ajuns locul 2 in top WTA , cu finala la Rolland Garros si semifinala la Wimbledon !
Nu poti fi jucatoare de top daca nu ai un antrenor de top !

@Emilian – Atentie, Wim Fissette are in palmaresul de antrenor titluri de grand slam castigate cu Kim Clijters ! Faptul ca nu se exteriorizeaza si face totul metodic si planificat nu inseamna ca nu are ambitie ! Despre Simona a spus ca este dificila pentru ca da dovada de autosuficienta, oarecare delasare in pregatire si lipsa de ambitie !
Oricum, faptul ca Halep a hotarat sa-l concedieze prin sms, nu o onoreaza.

jay (2 comentarii) • 29 mai 2015, 19:24

Cred ca ati interpretat eronat declaratiile Simonei, ma rog, nuanta lor. Cred ca mai degraba ea se invurajeaza sa renunte la o supra-presiune pe

jay (2 comentarii) • 29 mai 2015, 19:27

care o pune asupra ei si care nu e benefica. Clar ca joaca cu presiune de fiecare data si la fel de clar pierde de multe ori pentru ca vrea prea mult, se agita, streseaza si se preseaza prea tare.

Adi (1 comentarii) • 29 mai 2015, 21:59

Ati pus in aceeasi propozitie Nadia, Ilie si Hagi, spunand ca Simona nu a atins inca performantele lor. Imi pare rau, dar doar Ilie si Nadia au fost nr 1. Hagi niciodata la nivel mondial, deci pot spune ca Simona Halep e cel putin la nivelul jucatorului Hagi, daca se poate vorbi de comparatie. Si, ambitioasa cum e, cred in puterea ei de a ajunge si nr 1.

california (9 comentarii) • 30 mai 2015, 4:43

presiunea a inceput cand nu i s-a mai spus pe nume, ci i s-a atribuit intr-un mod chiar obositor apelativul „nr. 2 mondial”, rezultat in urma unui clasament mai degraba conjunctural; mai mult decat atat, se faceau tot felul de calcule cum poate deveni nr. 1, dar destul de nostim, nu in urma unor victorii la principalele jucatoare, ci presupunand ca X se imbolnaveste, Y isi fractureaza ceva, iar …sharapova nu participa;
in jurul ei s-au adunat laudatori, profitori, printre ei si prea cinstitul tiriac; asta a supt de la toate oile si cele comuniste si de tranzitie si capitaliste; apropos, l-ati mai vazut pe tiri prin preajma dupa ultimele rezultate?
apoi, desi era evident ca jocul ei e inferior celui practicat de unele jucatoare la care a pierdut, specialistii, care s-au inmultit atat pe blog cat si in presa, erau de alta opinie; fereasca sfantul sa emiti vreo parere critica ca blogerii patrioti dadeau in clocot;
acum, din ce citesc, imi dau seama ca doar psihicul ii lipseste pt. performanta suprema, nimic despre fizic; oare nu se vede pe fata ei ca se chinuie cand joaca?
desi nu e fotogenica, cu fata ei de serpoaica si cu chilotii mereu la vedere, e totusi fata simpatica si daca va fi lasata in pace, s-ar putea sa participe din nou la turneul campioanelor, obiectiv maxim in opinia mea, raportat la valoarea ei.

Florin (11 comentarii) • 2 iunie 2015, 8:00

Tema e foarte buna, la fel si abordarea.

Halep pare intr-adevar sa aiba o problema mentala, care poate veni din educatia stricta sau dintr-o alta cauza care o face sa fie emotiva in fata adversarelor bune.

Desi ii e greu sa digere RGul de anul trecut, cand a dominat-o pe sarapova si aia s-a dus 10 minute la vestiar sa stea cu picioarele in gheata si sa respire (aer sau oxigen la tub, nu cred ca mai e important).

In orice caz halep nu e cinica si va trebui sa isi dea seama ca bunul simt exagerat e o reminiscenta a educatiei exagerat de stricte.

Ii recomand cartea „What really killed Whitney Houston”, ca sa nu devina si ea o Whitney Houston dezamagita.