Și ce se va întîmpla cînd Federer se va retrage?
Nu am crezut nici o clipă că va pierde semifinala cu Cilici
Deci așa: „Cînd va renunța la tenis, Roger Federer ne spune că va sta o vreme retras și va fi mulțumit să nu fie recunoscut prea des; apoi […]
Nu am crezut nici o clipă că va pierde semifinala cu Cilici
Deci așa: „Cînd va renunța la tenis, Roger Federer ne spune că va sta o vreme retras și va fi mulțumit să nu fie recunoscut prea des; apoi își va găsi o slujbă în tenis”… Ca să fiu sincer, interviul lui – despre care Luminița Paul relata ieri – fie el acordat la sediul unei celebre firme de șampanie, nu m-a fermecat, deși ajungea, dragă Doamne, pînă la a defini fericirea ca „singurul lucru corect pe care trebuie să-l faci: să te simți fericit și să împarți asta cu oamenii”. Era o idee de ciocolată Suchard, prea dulce pentru diabetul meu. De cîteva zile, de la semifinala cu Cilici, eram într-o stare deloc fericită și nu puteam s-o împart cu nimeni.
Acel meci pierdut în trei seturi seci m-a necăjit – ca fan federalist – peste măsură, căci tot peste măsură fusesem entuziasmat de acele 5 seturi în care îl biruise pe Monfils în „sferturi”. Aveam gata scrisă în minte o cronică frenetică a acestui meci, cu 2-0 la seturi pentru găliganul din față, plin de talent, puteri supranaturale și dezordonate, avînd în setul patru 5-4 și două mingi de meci, și cu un Federer revenind exorbitant, cîștigînd setul la 7-5, urmînd să-l măture în setul decisiv. Îmi ceream iertare pentru că de atîtea ori în ultimii ani – cei în care trecuse de vîrsta celor 30 – îl bătusem la cap că nu mai poate ține 5 seturi cu viguroșii și sănătoșii de pe primele 10-15 locuri, mă îndoisem de toate optimismele lui Borg, McEnroe și Mats, îi imputasem că nu ține seamă de noi, fanii care nu-i suportăm eșecurile – în fine, aveam gata în minte o autocritică încîntătoare și sîngeroasă. În nici un caz nu mă gîndeam că poate pierde o semifinală cu Cilici.
De cîte ori îl bătuse croatul, oricît de strașnic îi era bătacul? Acum nu i-a putut face nimic – e tot ce se poate scrie mai simplu și mai cumplit: să vezi un Federer neputincios. Am o singură explicație, de luat sau nu în seamă: Roger nu a putut recupera fizic într-o singură zi de pauză cele 5 seturi formidabile cu Monfils, e drept, în cea mai pasionantă partidă a turneului. Recuperarea fizică după 3 ore și ceva de tenis dur este noua problemă a arterelor, venelor și psihicului său. Eu însă cum recuperez deziluzia semifinalei? Punînd o singură întrebare patetică și presantă: ce se va întîmpla în tenis cînd Federer se va retrage? Nu ridicați din umeri. Va fi mai trist decît poate fi o indiferență.
În ce privește celălalt registru de maxim interes, calificarea la Euro 2016, după acest 1-0 cu o Grecie aflată în recesiune fotbalistică, noi jucînd la limita de sus a unei paupertăți oneste – merg pe pronosticul celui care ne-a asigurat că dacă Chiricheș nu ar fi fost român ar fi costat 50 de milioane, iar Gardoș, în același caz, 30. Oracolul ne-a spus clar: „Ne calificăm chiar dacă ne antrenează mama-mare”. În privința acelei enormități de 0-8 la U21 (nume parcă de bombardier), nu primesc scuzele Federației și ale nimănui.