Prima etapă, prima criză de nervi
Un lucru mare: puțintică răbdare

Sper să nu fiu deplasat dacă propun să-i lăsăm azi în pace pe Aguero după hattrickul lui în meciul cu Arsenal, pe Rashford și golul lui super, pe pasa divină a lui Pogba, pe autohtonul nostru Căbuz între „fabulos” și „ireal” cum îl aprecia comentatorul la Cluj, pentru a ne concentra asupra unui eveniment din prima etapă a acestui retur al Ligii noastre, scăpată cum-necum de apăsarea primăverii europene.
E un eveniment cum nu au fost două în Europa, la ora aceea: o criză de nervi în direct a unui patron din București. Dacă mai avem în noi un dram de omenie, o criză de nervi, la cald, e inuman să ne lase reci.
Omul declara cu o mânie deloc proletară, ci de strict proprietar, că nu e nebun ca să mai creadă că va lua titlul de campion avându-i în echipă „pe ăla din Italia”, „pe ăla din centru”, Planici, că a chemat deja impresarii ca să-i vândă pe toți, el oricum spunându-i antrenorului că nu va avea cu cine juca…
Era enorm, îmi venea să-i transmit cât se poate de uman să se liniștească, să aștepte să vadă ce va face mâine rivala, să mai aibă puțintică răbdare (deși știu că nu e un caragialian). A doua zi, rivala nu câștiga nici ea, rata un penalty și trăgea de păr tot un meci nul, voiam să-i telefonez: „Păi, vezi, Excelență?”.
Nu mai era nevoie. Criza trecuse și omul era altul la un nivel de bună dispoziție telefonică la care nici patronul Realului nu ar fi ajuns dacă l-ar fi scos din sărite Bale: își aducea aminte, în fine, că-i promisese antrenorului că nu se va mai băga 6 luni și nu se va mai băga, dar acum cerea doar să intre Matei! Și urma o frază gigantică: „E mare lucru dacă cer să intre un jucător?”.
Nu e, n-o fi, mare lucru va fi însă în mintea lui Matei după ce pui pe el o asemenea presiune. Ce facem cu psihicul? Psihicul nu-i un mare lucru? Bine, nu e – dar atunci ce facem cu Planici?
Aici mi se pare că urmează o nouă criză de nervi la care nu aș vrea să asistăm; ca un fel de epilog la ceea ce s-a întâmplat în week-end, am aflat din Gazetă că impresarul lui Planici a avertizat că „își va lua clientul” dacă acesta va mai fi „supus tirului” patronal. Nu e o știre de fiecare zi.
Cum se va reacționa la ea? Iar vom auzi că nu e mare lucru să-ți critici în public jucătorii, „masa salarială”, cum le zice modern? Se va stipula în vreo clauză severă a contractului că e interzis? Ei, lasă-mă…
Continuând cu omenia asta de care nu mă pot dezbăra, am o soluție sau, mai decent zis, o recomandare. Ce ne-a declarat Hagi, după Viitorul-Craiova, unde nu se poate spune că a fost tot timpul agreabil: „Nu vă luați după ce spun la cald, ci după ce mă mai răcesc”. Cred că astfel a vrut el să ne felicite pentru noua sa vârstă.