Pentru puţină decenţă, dacă se poate

E normal ca FCSB să ia titlul

Concret: ce îmi trecea prim cap, miercuri noaptea, consumând lacom Champions League, cu extravaganţa acelui 4-0 la pauză în PSG-Steaua Roşie şi deliciile unui Tottenham-Barca, cu un Messi fulminant 90 de minute, cu un gol al lui Rakitici la capătul unei faze capodopere, plus un Liverpool neferice la Napoli, exact în ultimele secunde?

Ei bine, nu mă feresc s-o scriu: auzeam, din când în când, dar clar, întrebarea de după a 10-a etapă română: „Cine e pe primul loc? Dică e!”. Se ştie cine o rostise, ea aparţinea unei persoane care ar vrea să aibă umor şi nu prea reuşeşte. Asta nu o împiedica să fie valabilă şi răspunsul indiscutabil: FCSB e pe primul loc! La fel de categoric, de clar că nu am nicio împotrivire, ba mai mult, susţin că nici nu văd cine i-ar mai putea lua titlul.

Fireşte, în clasamentul la zi, FCSB nu conduce decât cu 4p, nu e ca Juve sau PSG, care, după 7, respectiv 8 etape, s-au distanţat la 6 şi respectiv 9 puncte. Cele 4p ale FCSB pot apărea ca un fleac în alte campionate, dar nu la noi. Oricât ar protesta, nu cred că vreuna dintre „urmăritoare” are posibilitatea să pună în discuţie superioritatea celor din Pipera, ca să numesc o adresă. Nu se spune toată ziua, bună ziua că FCSB e cea mai valoroasă? La noi se întoarce greu un scor, darmite un clasament, un buget. Pe cât mai scurt – dacă Steaua (m-am plictisit să-i spun FCSB) cucereşte titlul, ar fi normal. Atât de normal încât nu e loc de vreo lăudăroşenie.

Asta e rezerva mea, ca să mă exprim delicat, deşi nu e cazul: suntem azi întrebaţi cine e pe primul loc în campionat după ce ni s-a bătut capul că în Pipera nu interesează decât calificarea europeană. Atât şi nimic mai mult – lăsaţi-mă cu campionatul! S-a pierdut mai mult sau mai puţin dureros această calificare şi acum e mare veselie că ne concentrăm pe titlu. Păi, pe ce altceva? Nu e la mintea cocoşului?

E aici o politică a lăudăroşeniei care miroase a demagogie şi diversiune în faţa unui eşec evident.
Ba nu! – mi se poate replica – e o politică economică de care habar nu ai. De acord, nu mă pricep să fac bani, dar el nu putea fi mai decent?

Hai te cară, iar amesteci morala acolo unde nu se cere aşa ceva, ci doar cât mai multe milioane! Mă car, dar măcar lăsaţi-mă să-mi reamintesc cum se bucurau sârbii la Paris când Marin al lor a marcat la 0-5… Obiectiv, cum încerc să fiu, aud întrebarea spontană: da’ ce, FCSB nu o poate bate şi ea pe Steaua Roşie? Am un singur răspuns: la anul jucăm în cupele europene, veţi vedea! Se ştie al cui e… Vom muri şi vom vedea – cum spunea un poet, ce-i drept, suprarealist.