Memorabile

Un sincer "Bravo!" pentru un meci din campionatul nostru

Mă urmărește de vreo două săptămâni o frază dintr-un articol al lui Andrei Crăciun: „Chiar dacă exagerez, e adevărat”; mi se pare memorabilă, deși printre adjectivele cu care lucrăm zilnic, memorabil e mult mai rar decât incredibil, fabulos sau mizerabil.

Ca atare, chiar dacă exagerez, sunt decis să îl felicit pe George Dobre, pentru fraza sa din finalul comentariului la partidei dintre Gaz Metan și Craiova. Omul a ținut să-și prezinte scuze pentru că a repetat de prea multe ori de-a lungul transmisiei că meciul e foarte bun, temându-se astfel că ne plictisește.

Dumnezeule! – cum ar fi exclamat Naum și Banciu cândva – unde am ajuns? Să-l scuzăm pe comentatorul care ne spune de prea multe ori că asistăm la un meci bun între două echipe românești! Domnule Dobre, stai liniștit, ai fost memorabil și te felicit, chiar dacă exagerezi... Îți transmit un sincer „Bravo!”, exact cum se intitula, cam fără precedent, cronica lui Eduard Apostol la aceeași partidă, care ne solicita plăcut și memoria.

Gaz Metan ne aducea aminte de vorba ceea năzdrăvană din bătrâni – „Nu-i echipă în Ardeal ca echipa Gaz Metan” – și venea aureolată de victoria bubuitoare asupra Stelei, un 1-0 pe o cruntă defensivă, dar de ce scandalos?

Steaua nu s-ar fi bucurat să câștige tot așa, pe două linii în apărare, cum voia patronul, în fața unui City, să zicem? Ce 1-0 eroic și enorm am fi cântat! Craiova, pe de altă parte, după izbânda cu Dinamo și eșecul nemeritat cu Steaua, lega la Mediaș al treilea meci valabil, lăsându-ne cu gura ușor deschisă: cum e posibil ca o formație din liga noastră să joace bine 3 meciuri la rând? Merge Craiova lui Mulțescu la titlu? Piano, piano! Steaua – aici e memorabil Ilie Balaci – „câștigă chiar dacă joacă prost”.

A trecut vremea – ați uitat-o? – când Steaua se plângea că nicio echipă din campionat nu o ajută să se antreneze cum se cuvine pentru Europa. Acum, după ce egalează la ASA în ultimul minut, suntem la ora când Reghecampf – calm în infailibilitățile sale – susține că nu ar fi niciun dezastru dacă echipa nu se califică în primăvara europeană.

Am auzit bine? Mai grav ar fi dacă l-a înregistrat și patronul său, care nu se concepe decât ca european în permanent profit și e perfect convins că dacă reintră Pintilii și vine și Alibec „vom fi și mai puternici”, nu numai în campionat (acolo nu-i problemă), dar și în grupa europeană, iar naționala, tot cu Alibec, va fi peste Polonia și Danemarca. E de ținut minte. Dumnealui, prea modest, nu deplânge decât o singură deficiență: Steaua nu are un geniu.

Cred că nu-i adevărat, ba chiar că exagerează.