Ziua de ieri
Corespondență specială

Telegrafic: e joi, 10 și ceva dimineața, Halep are în tie-break 5-1, nu mă pot duce să-mi scriu articolul pentru Gazetă, Radwanska vine la 5-5, nu pot să las tenisul, la 13:15 mă va suna Ioana Mihalcea să-i dictez articolul pentru mîine, nu am scris încă nimic, Radwanska face 6-5, sigur că am citit deja Gazeta de azi, l-am citit pe Cristi Geambașu despre Daniel Niculae, țin și eu la Dani (odată, trei băieți mi-au cărat timp de 10 etaje o banchetă grea și, cînd a pus-o jos, unul a răsuflat: „Oh, God” și l-am întrebat cu cine ține la fotbal și mi-a spus „Cu Daniel Niculae”), l-am citit și pe TRU despre Mou și mi-am zis că nu se poate, nu se poate ca Halep să piardă tie-breakul în viața ei nu a pierdut un tie-break după ce a avut 5-1, de ce se omoară azi Radwanska?, ce-i pot imputa?, nimic, aseară l-am auzit pe Țiriac spunînd că la Halep problema e cum echilibrează fizicul cu efortul, e tîrziu, mă va suna Ioana, nu am scris nici începutul articolului, dar m-a sunat Ovidiu să-mi ureze toate bune, îi mulțumesc pentru paginile lui Luțac și Culea, nu-i cunosc, dar le urez să nu se lase de Gazetărie, să nu se lase ispitiți de teleshowuri și telepamflete, îl sun a treia oară pe Andrei Crăciun să-i confirm că e un exaltat și eu alături de el în amorul pentru Gazeta de dimineață la prima oră, iar aud un robot vobindu-mi englezește, nu mai pot sta pentru setul al doilea, mă va suna Ioana și nu am scris nici un cuvînt, e pentru prima oară cînd renunț să văd al doilea set al unui meci de tenis, am sentimentele unui corespondent special care pune redacția mai presus de joc, datoria mai presus de pasiune, îmi rog soția să se uite la Digisport, mă așez la birou, îmi ascut creionul; mă gîndesc să încep cu inexactitatea clasamentelor WTA, toate de la locul 2 la 10 pot să cîștige una la alta; mă gîndesc la Serena, cum a părăsit arena la US Open după ce a învins-o Vinci, nu a vorbit cu nimeni, pășea decisă să se lase de tenis; mă gîndesc la Șarapova, care-și poate permite într-un set, la 2-2, să aibă 10 winners și 10 erori neforțate; mă gîndesc la cît de simpatice sînt aceste nume, Muguruza și Tuculet, căruia oricînd îi poți spune Țuculeț, conform cu obiectul din mîinile lui; mă gîndesc că nu se mai folosesc termenii de simpatic și antipatic – simpatic nu mai înseamă nimic, antipatic e prea puțin și se preferă jeg, jigodie, ticălos, inaccesibile creionului meu.
Soția mea intră în birou și mă anunță că Radwanska a cîștigat cu 6-1 și că plînge de bucurie. O înțeleg: și-a apărat șansa. Care șansă? La 13:30 după ce-i dictez Ioanei articolul, mă voi duce să văd ce face Pennetta cu Șarapova. Viața creionului meu Faber-Castell rămîne pasionantă.