Bună ziua, naivitate!

Dorinel ne îmbogăţeşte vocabularul fotbalistic. Bătrîn manchesterist, o scriu fără mare tristeţe: trecerea lui Manchester United prin oraşul nostru nu a lăsat o impresie – cum se spune – de neşters. Mari probleme calcistice nu ne-a lăsat, entuziasm nu ne-a […]

Dorinel ne îmbogăţeşte vocabularul fotbalistic.
Bătrîn manchesterist, o scriu fără mare tristeţe: trecerea lui Manchester United prin oraşul nostru nu a lăsat o impresie – cum se spune – de neşters. Mari probleme calcistice nu ne-a lăsat, entuziasm nu ne-a provocat, depresie nu văd de ce am face. Lucizi însă putem rămîne: nu ne-au dat 8 ca lui Arsenal, cum ne trecea atunci prin cap, şi nici nu ne-am făcut de rîs, cum se temea domnul Stan. Mai mult – Sir Alex nu s-a apucat să spună că Oţelul nu are ce căuta în Ligă, vorba proastă a portughezului ce l-a precedat. Merg cu obiectivitatea pînă acolo încît o spun drept, portughezii mi-au plăcut mai mult decît MU, poate şi pentru că Oţelul a jucat mai bine marţi seară. Ce înseamnă mai bine? Mai bine decît în orice meci din campionatul nostru – asta e incontestabil – şi din tot ce se joacă azi la noi, nu văd cine ar fi putut face mai mult, rezonabil vorbind.

Sau nu vrem să fim rezonabili şi începem să vorbim ca iepuraşul care, aşteptînd să vină lupul îşi curăţă puşca şi îndrugă prostii. E cazul să fim lucizi cît timp la noi campioana aleargă mai mult decît Benfica şi Manchester şi pasează mult mai puţin decît adversarii respectivi. În cel mai bun meci al ei din acest sezon, campioana – poţi să-i spui altfel? – a pasat de două sute şi ceva de ori faţă de cinci sute şi nu mai ştiu cîte pase ale unui Manchester care nu a depăşit normalul. La noi, alergatul continuă să fie criteriu suprem al jocului: „Dom’le, echipa a alergat, nu ai ce spune!”, auzi de la cele mai savante autorităţi în domeniu. Cum nu ai ce spune? A alerga nu e totul în fotbal, mai terminaţi cu prostia sta. A alerga la maximum cu o posesie minimă e tot ce poate fi mai catastrofal.

Sau, dacă vă sperie cuvîntul catastrofal, atunci ziceţi-i naiv. E termenul proaspăt pe care l-a introdus Dorinel în discuţie: „Am pierdut din cauza naivităţii…”. Între clişeele de fiecare zi, mi se pare că e o expresie care, deşi suferă de o prea mare eleganţă, e totuşi foarte cuprinzătoare. O propun spre promovare; sună bine: „Am pierdut din cauza naivităţii…” – sună chiar mai bine decît viitorul.

Altfel, cel mai plăcut moment al meciului de marţi seară a fost în pauză, cînd, comutînd pe DigiSport, m-am delectat cu analiza lui Ilie Dumitrescu, la genialul dialog de pase Messi – Iniesta, pentru primul gol al Barcelonei în meciul cu Santander. A ni-l da zilnic ar fi o copilărie?