Experienţa de la Severin

Cînd dl. Mititelu ne-a făcut cretini

Aş fi un mincinos patentat dacă nu aş recunoaşte că luni, la Severin, la capătul acelei „partide uluitoare”, am fost convins minute întregi că am asistat la un blat. Cum să se întoarcă un […]

Cînd dl. Mititelu ne-a făcut cretini

Aş fi un mincinos patentat dacă nu aş recunoaşte că luni, la Severin, la capătul acelei „partide uluitoare”, am fost convins minute întregi că am asistat la un blat. Cum să se întoarcă un scor, în România, de la un 0-2 la pauză la un 3-2 în ultimele secunde ale ultimului minut din prelungiri? Mintea mea a văzut imediat valize, a auzit mobile şi mobiluri, cînd, unde, cum nu contează. Sînt spectator român, nu englez, nu german, nu spaniol, la ei se poate, au alte salarii, alte pensii, altă religie, cum scria mare pe Stamford Bridge: „Chelsea e religia noastră”. La noi nu ţine. Ei nu au imaginaţia noastră colecivă. Ei nu au geniul suspiciunilor noastre care ne dor fix în pălărie. Pînă l-am auzit pe dl Mititelu că m-a făcut de ignorant şi cretin, ca şi pe toţi cei care am crezut că a fost blat. Dacă avea dreptate? Dacă aveam imaginaţia unui cretin? Cum să vîndă Craiova un meci care o ducea spre retrodradare? Şi ce puteri financiare are Clujul, ce mijloace de transport al valizelor, pe unde le introduce la cabine? Am încercat să-i opun rezistenţă: ce i-a venit Gazului să bată la Timişoara? Ce i-a mînat pe cei din Bistriţa să nu le dea meciul Urzicenilor? Nici aici nu-s valize de la Cluj? Cum să nu intri la idei miticeşti? Cum să nu-l crezi pe domnul Iancu, cînd suspectează Clujul?

O să mă credeţi sau nu, dar cînd am ajuns aici, la domnul Iancu, la ultimele lui performanţe, viaţa ideilor mele s-a schimbat. Nu a spus dînsul că la Dinamo-Timişoara se va lăsa cu fraudă? Care fraudă, dacă a învins Timişoara? Nu a susţinut dumnealui că la Steaua-Vaslui se va lăsa cu scandal? Unde a fost scandalul…? Domnul Iancu, martirul fotbalului nostru, nu mai e credibil. Oricînd anunţă o fraudă, i se poate răspunde blînd cu se şi ne înşală. Oricînd emite suspiciuni, naşte suspiciuni la adresa lui însuşi. Pentru un martir, e cea mai rea situaţie. Soluţia mea, după experienţa de la Severin, e următoarea: dat fiind că adevărul miticist sau mititel nu-l vom şti niciodată, să avem contrasuspiciuni la toate suspiciunile care ne halucinează strop cu strop, valiză după valiză. Şi ce-o să facem dacă nu vom mai halucina? Asta e chiar o problemă.