Nae a fost vesel, dar a murit trist
Nae Manea s-a stins ca un chibrit, într-o frîntură de gînd. În iulie încă era teafăr și făcea oficiile de gazdă la tribuna oficială din Giulești, driblînd tehnic printre musafiri, necazuri și promisiuni. Rugat în glumă să procure o bere […]
Nae Manea s-a stins ca un chibrit, într-o frîntură de gînd. În iulie încă era teafăr și făcea oficiile de gazdă la tribuna oficială din Giulești, driblînd tehnic printre musafiri, necazuri și promisiuni. Rugat în glumă să procure o bere rece care să mai stingă văpaia meciului cu Steaua, amfitrionul a făcut haz de necaz. „Anul trecut am avut pe pieptul tricoului ceva vin și tot prost ne-a mers. Acum avem apă plată, așa c-o să ne meargă și mai prost. Începem să ruginim, încă de la tricouri!”.
Probabil că cineva l-a dat în gît, prin preajmă erau destule limbi care abia așteptau să gîdile urechile noului patron, pe care tocmai Nae îl adusese în Giulești în urmă cu cîteva zile. „La fotbal trebui să mergi legal, nu mai ține cu de-alea. Eu i-am zis și lui Copos, George, acoperă-te cu hîrtii pe lumea asta, că pe cealaltă o să fii acoperit cu pămînt. Nu m-a ascultat și, uite, l-au făcut ăștia tigru!”. Era felul plastic al lui Nae Manea de a spune despre cineva că se duce la pușcărie, aluzie la dungile aflate deopotrivă pe blana tigrului și pe hainele deținuților.
La scurt timp, patronul pe care el îl adusese l-a dat afară. Cum să-l dai afară pe Nae Manea de la Rapid? E ca și cum l-ai ejecta pe Dinu de la Dinamo sau pe Duckadam de la Steaua. Bineînțeles că darea afară s-a făcut în pierdere pentru cel concediat, adică minus ultimele salarii. Insolvența lovește deopotrivă legendele și zilierii.
A fost ultima legătură contractuală a lui Nae cu Rapidul. Legătura sufletească firește c-a luat-o cu el în chinul de la Nisa și cu siguranţă c-o va duce și în lumea drepților.
Celelalte povești despre el deja se știu. Cu targa aruncată în teren, cu fugitul în pijama de la spital pentru meciul de Cupă cu Steaua. Voi relata una, încă neevocată în necroloagele online ce au înnegrit luni culorile vii ale site-urilor. Acum povestea merge spusă, pentru că Nae nu mai e.
Să fi fost undeva prin anii ’90, în plină expansiune a presei tabloide. Nae, încă verde și chipeș, fusese pozat de paparazzi în compania unei domnișoare, iar fotografia împodobea frontispiciul strident al unui ziar. Toată lumea strînsă acasă, nevastă, copii, soacră. Ziarul trona pe masa din sufragerie. Figuri grave, de parcă cine știe ce s-ar fi întîmplat. La întrebarea „Ce părere ai de poza asta?”, Nae a răspuns dintr-o imprevizibilă fentă a minții „Ia te uită, domnule! Incredibil ce poate să semene ăsta cu mine!”.
Nu putem termina trist, pentru că Nae a fost mereu vesel.