Mioriţa şi-a dat autogol!
Bănel a dat semne că ar fi trecut peste nefericitul minut 70. S-a ridicat şi a jucat, în vreme ce noi, celelalte milioane de români, invocam ceasul rău, pisica neagră, nedreptatea divină, ghinionul ca asemenea nenorocire să ni se întîmple […]
Bănel a dat semne că ar fi trecut peste nefericitul minut 70. S-a ridicat şi a jucat, în vreme ce noi, celelalte milioane de români, invocam ceasul rău, pisica neagră, nedreptatea divină, ghinionul ca asemenea nenorocire să ni se întîmple tocmai nouă.
În asemenea clipe sîntem tentaţi să ne înmuiem ca mămăligile. Eroismul strămoşesc cu care ne-au îndoctrinat falsele manuale de istorie ale comunismului nu ne-a modelat, ci ne-a minţit. Privind înapoi, la existenţa adevărată, descoperim că ne-a stat mult mai bine ascunşi în păduri decît cu mîna pe sabie. Probabil că nici balada legendarei Mioriţa n-a fost culeasă pe de-a-ntregul. Lipsesc ultimele stihuri, cu deznodămînt tragic, în care pesemne că oaia, demoralizată de suprimarea baciului celui vrednic, îşi marchează un autogol epocal şi decisiv.
Pînă în clipa critică Steaua avusese o existenţă peste aşteptări, iar după trecerea ei a încercat să alunge, prin semne evidente de viaţă, ideea de deznodămînt tragic. O manieră surprinzătoare, atipică pentru români şi, pe cale de consecinţă, demnă de laudă, ca orice însuşire care nu ne-a fost transmisă în mod ereditar. Există viaţă după autogol, aşa cum a existat şi înainte de el. Iar Liga Campionilor e un peisaj atît de vital, încît pur şi simplu nu-i poate cuprinde între rame pe resemnaţii genetici.
Steaua trebuie să uite ce-a fost negru în cele două meciuri de acasă, să ia de bună toată seara de la Kiev şi să încerce să desluşească taina europeană a fotbalului din propriile momentele bune de la Madrid. Unde Stancu a jucat fără complexe în faţa lui Robinho, Goian şi Ghionea şi-au pus fălcile şi tîmplele în faţa tăvălugului alb, Badea l-a făcut pe Cannavaro să transpire mai mult decît la Bucureşti, iar Petre Marin a dovedit că la 33 de ani poţi fi matur, nu neapărat bătrîn
.
Pe de-o parte ne e cald cînd constatăm că seara de pe Bernabeu e un salt faţă de tristeţile recente de pe Ghencea strămoşească. Pe de alta însă, ne vine să ne muşcăm pumnii. Nu din cauza autogolului, ci din pricina acelui peisaj plin de viaţă al Ligii. În care vicecampioana Arsenal ia doar un punct din şase în faţa lui TSKA Moscova, iar Copenhaga îşi permite s-o bată pe Manchester. Aceştia sînt îndrăzneţii, nu neapărat valoroşii. Danezii sigur nu vor cîştiga Cupa, dar se va vorbi de ei ca de nişte temerari. Ce-i drept, au avut şi ei un prinţ trist în istorie, dar au sărit peste capitolul fatal al Mioriţei.
„Sufăr pentru Nicoliţă, pentru că nu a disimulat, nu l-a acuzat pe portar pentru a împărţi în mod corect responsabilitatea” — Juanma Trueba, ziarist la AS