Să nu zici Ighen pînă nu sari!

Toată lumea vorbeşte despre Ujpest privind de sus în jos

De mai mulţi ani, măsurabil de vreo zece, de cînd Gică Hagi a admis să revină la echipa naţională în acel studio TV de noapte, pe versurile lui Adrian Păunescu, […]

Toată lumea vorbeşte despre Ujpest privind de sus în jos

De mai mulţi ani, măsurabil de vreo zece, de cînd Gică Hagi a admis să revină la echipa naţională în acel studio TV de noapte, pe versurile lui Adrian Păunescu, avem şi noi un motiv de laudă în faţa ungurilor: fotbalul. La autostrăzi ne bat clar, la civilizaţie şi mai clar, la majoritatea sporturilor cu mingea, polo, handbal şi ce-o mai fi, ne-au luat-o mult înainte. Ne-a rămas fotbalul şi acum, cînd Steaua a picat cu Ujpest, calculăm totul în favoarea noastră.

Da, Steaua e favorită, nu foarte clar, dar e favorită. Însă mai bine pica împotriva vreunor ospătari sezonieri din Malta, ca să se poată odihni în acest tur preliminar. Ce nu ştiu cei care emit judecăţi e că de cîţiva ani ungurii au început să-şi dea seama că sînt pe cale să-şi bată joc de-o istorie glorioasă şi s-au apucat să reconstruiască domeniul care cîndva a fost măreţ.

Nu vom apela la istorie, pentru că acolo Steaua stă mai bine ca liliachiii de la marginea Pestei. Trei calificări la rînd în Liga Campionilor înseamnă mai mult decît bîjbîiala de vreo două decenii a Budapestanilor. Dar trebuie observat că tradiţie au şi ei, în anii ’70 cînd erau antrenaţi de marele Lajos Baroti făceau o semifinală de CCE cu Bayernul lui Beckenbauer şi Gerd Muller, luau 7 titluri naţionale la rînd şi lansau măcar două vedete europene de prim rang: mustăciosul Laszlo Fazekas şi cheliosul Ferenc Bene!

Acum trebuie să fim precauţi, pentru că ei reconstruiesc. Aşa cum şi-au refăcut drumurile – de-abia aşteptăm să ajungem la Szeged, ca să intrăm „pe asfalt”- aşa fac şi în fotbal. Şi-au dat seama de limitele joase ale propriei competenţe şi apelează la străini. Ujpesti are un parteneriat cu Celtic, de unde ia jucători şi antrenori. Modelul a prins, pentru că şi Ferencvaros a apelat la britanicii de la Birmingham. Naţionala maghiară, îngropată de aproape un sfert de veac, de cînd Zbornaia lui Lobanovski a bătut-o cu 6-0 la Mondialele din Mexic, e din nou în cărţi să se califice, fiind înaintea Portugaliei şi a Suediei. După încercări eşuate, cu romanticul Matthaus sau cu diverşi „locali”, federaţia budapestană l-a luat pe Erwin Koeman, fratele lui Ronald. Media de vîrstă a scăzut, valoarea a crescut, iar acum se întrevăd ţărmurile barajului pentru Africa de Sud.

Tocmai aici e pericolul. Ei au un proiect, Steaua pare să n-aibă. Să trăiască din ce a mai rămas în cămară şi să mizeze pe puterea blazonului, ca orice boiernaş scăpătat. În timp ce europarlamentarul nu poate să-l ia pe Sînmărtean, cu o clauză de reziliere cît o garsonieră în Crîngaşi, ungurii îl au pe Peter Kabat. Numărul 22, dacă daţi pe YouToube să verificaţi! Omul care joacă în spatele vîrfurilor, pe tot frontul de atac. Veţi constata că în Ghencea nu e nici un jucător ofensiv de valoarea lui şi că ar putea lăsa urme în Ghencea. Asta deşi nouă ne place să ne lăudăm că ne-am născut favoriţi!