LINIŞTE!

Steaua a intrat în silenzio stampa. Oricum, pe teren tăcea demult

S-au hotărît să tacă! Merg la Bayern şi tac, aşteaptă apoi Urziceniul tot cu fermoar la gură. Tăcerea e studiată. Prin linişte, atrag atenţia asupra lor. Asupra lor, a […]

Steaua a intrat în silenzio stampa. Oricum, pe teren tăcea demult

S-au hotărît să tacă! Merg la Bayern şi tac, aşteaptă apoi Urziceniul tot cu fermoar la gură. Tăcerea e studiată. Prin linişte, atrag atenţia asupra lor. Asupra lor, a nedreptăţiţilor. Asupra lor, a prietenilor la cataramă, despre care presa inventează poveşti cu români şi străini atît de uniţi, încît nu-şi vorbesc. Asupra unui vestiar în concordie totală, prin care se agită pumni încordaţi şi scrîşnesc priviri metalice.

Cînd vine vorba de limbă de lemn, cuvintele sună cam aşa: NOI N-AVEM CE SĂ SPUNEM, NOI VORBIM PE TEREN! CULMEA E, BĂIEŢI, CĂ ŞI PE TEREN SÎNTEŢI TOT CU FERMOAR LA GURĂ! N-aţi cîştigat de peste două luni, timp în care aveaţi prilejul s-o faceţi, pentru că aţi jucat acasă cu Buzăul şi Otopeniul. Nu i-aţi bătut, aurindu-le palmaresurile inexistente! În tot acest răstimp, Steaua a tăcut mereu. Şi cu Bayern, şi la Firenze, şi la Lyon. S-a auzit o singură dată chiuind, la 2-0 cu Lyon în Ghencea. După care, luînd 5 goluri, a dat un ţipăt de durere şi gata. N-A MAI MIŞCAT, DUPĂ CUM NU MIŞCĂ NICI ACUM!

Nici măcar teoria aceea tocită, cu mesaje transmise milioanelor de fani, nu mai ţine! Comunicarea se face atunci cînd şi unii, şi alţii au ceva de spus. Dar echipa nu zice nimic, e izolată, are funcţia de relaţie anulată, nu emite stimuli în exterior. În plus, din fericire pentru auditoriu, patronul e silit şi el să tacă de asprele legi ale campaniei electorale. Pe care, măcar din punctul ăsta de vedere, ne-o dorim să se întîmple cît mai des!! Vorbeşte doar atunci cînd i se pare că avionul se joacă de-a pista pe Băneasa. Ce legi electorale mai funcţionează atunci cînd omul pretinde că era să cadă din ceruri, adică de pe sol?!

Presa trebuie pedepsită pentru că e rea atunci cînd vede certuri în vestiarul de la Galaţi, după glorioasa înfrîngere. DAR TOT PRESA E DE VINĂ CÎND CĂPITANUL MIREL SPUNE ÎN FAŢA CAMERELOR CĂ ECHIPA TREBUIA SĂ FACĂ MAI MULT PENTRU A-L PĂSTRA PE LĂCĂTUŞ? În primul caz, maestrul Argăseală, şeful informaţiilor (şi al contrainformaţiilor?) din club a luat foc, ţinînd o filipică de-o oră şi ceva pe micul ecran. În al doilea caz, a înghiţit în sec, nemulţumit că există cineva care să vorbească fără să-şi treacă gîndurile prin filtrul său profesional.

Aşadar, tăceţi, băieţi! Gura închisă! Vă va fi foarte greu  pe Allianz Arena! Noi am vrea să vă auzim. Nu vorbind, ci jucînd fotbal. TARE AM VREA Să SIMŢIM CĂ VĂ MERG PASELE! ŢAC-ŢAC-ŢAC! În nici un caz nu vă dorim să vă ascultăm strigînd de durere, pentru că ne-ar durea şi pe noi. Iar noi, cînd ne doare, urlăm!