Criza mondială, bucuria lui Bucur
Patronul Buzăului ţine morţiş să-l bage în seamă Cartea Recordurilor
În orice campionat din lume cineva trebuie să fie pe ultimul loc. Obligatoriu! La noi e Buzăul. În ultimii ani terminaţiile clasamentului s-au numit U Cluj (o Cupă şi aproape […]
Patronul Buzăului ţine morţiş să-l bage în seamă Cartea Recordurilor
În orice campionat din lume cineva trebuie să fie pe ultimul loc. Obligatoriu! La noi e Buzăul. În ultimii ani terminaţiile clasamentului s-au numit U Cluj (o Cupă şi aproape un secol de tradiţie), UTA (şase titluri), Jiul (o Cupă), Craiova (inutil de înşirat blazonul), Bacăul (o finală de Cupă şi o primăvară europeană, cu Arsenal), Petrolul (trei titluri). Au ţinut stoic lanterna în braţe, au retrogradat şi n-au murit. Şi-au respectat demnitatea de boieri scăpătaţi şi n-au urlat că sînt victimele unor conspiraţii planetare.
Acum, Buzăul nu-şi suportă condiţia şi ţine să intre în Cartea Recordurilor. De fapt, a şi făcut-o deja! Pentru că e CEA MAI SLABĂ ECHIPĂ DIN EUROPA! De la Atlantic la Urali şi de la Cercul Polar la Mediterana nu mai există suflare omenească să aibă doar două puncte! Plus că, dacă se retrage din campionat, aşa cum lasă de înţeles, Buzăul ar fi, după mulţi ani, prima echipă care lasă baltă competiţia. Dacă scoatem din ecuaţie Victoria şi FC Olt, eliminate pe criterii revoluţionare în fierbintea iarnă ’89-’90, trebuie să coborîm pînă în 1962 ca să găsim un caz similar. Atunci, Viitorul Bucureşti, de fapt echipa naţională de juniori, proaspătă campioană europeană, se desfiinţa pentru că echipele aparţinătoare îşi cereau jucătorii înapoi. Aşadar, 46 de ani în care nu s-a retras nimeni, deşi România a trecut prin ani de întuneric, prin haiducia postdecembristă şi a pătruns biruitoare în capitalismul sălbatic!
Motivele retragerii sînt amestecate. Ba criză economică, ba cabală a arbitrilor. În această perioadă, criza economică e cel mai invocabil motiv. Cînd ratezi o afacere din cauza nepriceperii, o dai pe crahul planetar. PUTEA FI ŞI BELŞUG MONDIAL GENERALIZAT, BUZĂUL TOT PICA! Ăsta e deznodămîntul implacabil atunci cînd nu te pricepi, cînd eşti din alt film decît restul lumii, cînd aduni şi legitimezi o serie de papuaşi pe care impresarii ţi-i vînd pe post de jucători de fotbal. Din auzite, domnul Bucur e un om de afaceri nu doar bogat, ci şi priceput. Iar asemenea persoane se păcălesc într-un business doar atunci cînd au ei chef să se păcălească.
Costel Bucur profită de veştile economice care încă n-au prăbuşit de tot Wall Street-ul, dar au izbutit să doboare Crîngul buzoian. Razdacii şi Dau-Gionşii de Pătîrlagele s-au resimţit atît de tare încît Gloria a ajuns să pună condiţii. Dacă o vor dezavantaja arbitrii, gata, pleacă şi lasă campionatul descompletat!
NU DIN CAUZA ARBITRILOR E BUZĂUL ACOLO UNDE E! Au fost cîteva faze, ce-i drept, dar cu ele Gloria avea, poate, două-trei puncte în plus şi tot ultima de la distanţă era. Însă Bucur e abil şi se alintă. INVOCA PREŢUL BARILULUI DE PETROL ŞI AL UNCIEI DE AUR PENTRU A SENSIBILIZ, MAI BINE ZIS PENTRU A PUNE SUB PRESIUNE, DEOPOTRIVĂ, ECUSOANE, FLUIERE ŞI FANIOANE. Un moft de copil rîzgîiat care ţine vaza de cristal în mînă şi ameninţă că dacă nu-l laşi să iasă la sanie în toiul verii, dă cu ea de duşumea!