Acel ”milagro”

Petrescu și CFR pot înfăptui acel miracol despre care antrenorul a vorbit la finalul manșei de la Cluj

În Gruia, cuvântul „milagro” s-a auzit joia trecută de mai multe ori, rostit de impecabila interpretă a conferinței de presă de după meci. Paranteza la început de text e absolut necesară. Rareori translatorii stăpânesc desăvârșit atât ambele graiuri ale discuției, cât și fenomenul despre care se vorbește.

De multe ori, fie una dintre limbi șchioapătă (uneori chiar ambele), fie „tălmaciul” e pe lângă subiect. E celebră fraza de la acel meci cu Portugalia, când se vorbea despre Secretario, fundașul dreapta lusitan, iar traducătoarea a spus că secretarul e ușor accidentat. La Cluj n-a fost cazul, lucrurile au decurs impecabil, iar acel „milagro” suna chiar melodios.

Petrescu-Lopetegui, weekend paralel

După remiza lor din Gruia, atât CFR, cât și Sevilla au disputat cele mai importante meciuri de campionat ale lor din această perioadă. Petrescu, se știe, a bătut la Craiova (locul 1 contra locul 2), schimbând jumătate de echipă. Lopetegui l-a înlocuit doar pe Escudero cu Reguillon, păsându-i prea puțin de oboseala celorlalți zece, și a câștigat clar, scurt și cuprinzător la Getafe, 3-0, într-un veritabil derby de acces în Liga Campionilor, locul 4 cu locul 5. Înseamnă că fostul selecționer al Spaniei și antrenor al Realului a fost extrem de mulțumit de ce a văzut în Transilvania, unde echipa sa a tras pe poartă abia după minutul 80. Nici măcar En-Nesyri, autorul golului de la Cluj, și nici măcar legendarul Ever Banega nu l-au convins să-i bage în formula de start cu Getafe.

Povestea cu netrasul pe poartă

Aici ar putea fi cheia. Argumentul CFR-ului pentru calificare. Cum spuneam, Sevilla l-a deranjat în tur pe Arlauskis abia în ultimele 10 minute. Recent, FCSB nu l-a deranjat deloc. După cum nici Craiova, în toamnă, când era cu Pițurcă, n-a tras pe poartă la deplasarea din Gruia. Menghina lui Petrescu are astfel de momente, zile, seri, în care se strânge perfect. E un fel de antispectacol, dar într-un meci cu Sevilla, Lazio, Rennes sau Celtic, pare singura cale. Duminica trecută, în Bănie, n-a ieșit. Oltenii au nimerit de 7 ori poarta în prima repriză, inacceptabil în doctrina defensivă a lui Petrescu. În mod cert, el va ignora zâmbetul final al tabelei din Oltenia și va comanda în Andaluzia aceeași plasă deasă, care nu lasă să treacă nimic.

Sevilla-UEFA

Va fi greu pentru că Sevilla are o filosofie proprie asupra a ceea ce înseamnă Europa League. A câștigat 5 din ultimele 13 trofee! Pentru andaluzi, Liga Campionilor e ceva difuz, în schimb fosta Cupă UEFA a devenit un mod de viață. De aceea, Sevilla arde pentru această calificare. Poate că lui Lazio i-a păsat mai puțin, la Rennes erau altfel de probleme, însă acum Petrescu va avea în față un adversar care nu concepe altceva decât să meargă mai departe.

La braț cu Valencia și Ajax

În cazul unei eliminări a CFR-ului (și dacă va fi să se întâmple, aceasta se va produce decent, cu puține goluri primite, poate chiar cu niciunul, adică un 0-0 insuficient) nu se va face gaură în cer. Traseul european 2019-2020 rămâne remarcabil, într-un sezon în care se profilează tot mai clar, de la o săptămână la alta, încă un titlu intern.

Dar o eliminare a Sevillei ar fi exact acel „milagro” invocat în conferința de presă. După 1990, bucuriile „de club” ale fotbalului nostru au fost clar mai rare decât până atunci. Sigur, există acel „sfert eurofantastic” din 2006, sunt eliminările unor nume importante precum Betis, Hamburg sau Hertha (ultimele două opere aparțin Rapidului), dar vârfurile de sarcină ale primăverilor din ultimul timp sunt întrupate de isprăvile Stelei cu Valencia și cu Ajax.

O calificare a CFR-ului ar sta lângă acestea, sus de tot. Mai contează și că stadionul se numește Sanchez Pizjuan, iar de el se leagă cea mai mare performanță din istoria fotbalului nostru.
Dane, lasă-i să vină pe noi, să le dăm și golul doi!