Amintiri cu noi atacându-i pe iberici

România-Spania 2-2, 4 aprilie 1979, la Craiova, preliminariile Europeanului din 1980. Am ratat calificarea, dar am jucat, din elan, 80 de minute în terenul unei echipe de mare clasă

joi, 5 septembrie 2019, 10:45

Multă lume, inclusiv destui specialiști, afirmă că trebuie să stăm bine în teren, să facem un joc de așteptare, să închidem spațiile, să împiedicăm construcția adversă, jocul de pase, arma lor forte. În orice fel de interpretare, aceste sfaturi se traduc prin a ne apăra contra Spaniei, pe terenul nostru, în fața a 50.000 de suporteri. Așa o fi! De-aia avem specialiști, să-i ascultăm. Dar în alte vremuri îi mai și atacam pe spanioli.

Antrenament pe „zgura” liceului
Când s-a hotărât ca acel România-Spania, decisiv pentru calificare, să se joace la Craiova, ibericii au cam strâmbat din nas. Noi, oltenii de gimnaziu (eram într-a șaptea!), absolut deloc. Vedeam constant Știința acasă, pe viu, dar ce părinte și-ar fi lăsat copilul la București, la echipa națională? Fixarea meciului în Bănie ne-a oferit multora dintre noi, puștii îndrăgostiți de fotbal, prilejul debutului în calitate de spectatori ai „tricolorilor”. Care s-au antrenat cu o zi înainte pe baza sportivă a liceului Nicolae Bălcescu, azi Carol I. Pe terenul de zgură. Eram câteva sute în tribunele de beton. Ședința era condusă de Constantin Cernăianu, fostul antrenor al Craiovei. Ceva ușor, de dezmorțire. Pase cu mâna, golul cu capul. Directorul tehnic Ștefan Kovacs fuma pe margine, îmbrăcat impecabil.

Poza de sub sticla biroului
Meciul a fost de la 4 după-amiaza. De pe la 11 dimineața, nu mai era niciun loc. Oameni veniți nu numai din Oltenia, ci de peste tot. Am primit atunci de la cineva din tribună, o fotografie color. „Seleccion nacional espanola”. Era echipa de la meciul-tur, disputat în urmă cu o jumătate de an la Valencia și pierdut de noi cu 1-0, gol Asensi. Față de formula de la Craiova, erau doar două modificări, ambele în apărare. În loc de Carete și Miguelli jucau acum Felipe și San Jose. Ani de zile acea fotografie a stat sub sticla biroului pe care făceam teme la chimie visând la tribuna de pe Mestalla, care atunci se numea „Luis Casanova”

Dudu, Dani, Dudu, Dani
I-am atacat de la început. Dinu, ales cam împotriva dorinței publicului în locul lui Ștefănescu, împingea mereu jocul înainte. Mitică Marcu făcea curse depășindu-și adversarii pe exterior, pe pista de zgură. Dudu se bătea cu Alexanco, Mircea Lucescu, la aproape 34 de ani, își cam pierduse din viteză. La pauză în locul său a intrat Zoli Crișan. Vijelie! La doar câteva minute a scos penalty. Nimeni nu mai știe dacă a fost, dar regretatul Zoli avea altă artă decât stilul contemporan previzibil al lui Florin Tănase.

Dudu a transformat sigur, dar la faza următoare Crișan a fost eliminat împreună cu San Jose. Și-au tras pumni reciproc, fundașul Realului nesuportând iureșul extremei oltene. A egalat Dani, apoi a marcat din nou Dudu, și iarăși a egalat Dani, „aripa” lui Bilbao, la scurt timp. Măcar la al doilea gol a avut o parte de vină și Silviu Lung. Poate că aici s-a făcut diferența. Un mare portar, Arconada, contra unui cvasidebutant, Lung, aflat abia la a doua selecție.

2-2 și oameni nemulțumiți
În ultimele 10 minute ai noștri au cam terminat gazul, iar Asensi și Quini au ratat ocazii imense, lăsând senzația că spaniolilor le ajunge remiza și că nu e frumos să ne bată. Însă 80 de minute, sau măcar 75, am jucat în terenul lor, arătând destul fotbal. Deși pe legitimațiile lor scria Barcelona, Real, Atletico, Bilbao, Valencia iar pe ale noastre Dinamo, Steaua, Craiova, ASA Tg Mureș, Corvinul sau Poli Iași. La final, cohorta vie care urca panta spre centru era mai degrabă nemulțumită. De scor, dar și pentru că Tilihoi sau Cămătaru rămăseseră rezerve, iar Costică Ștefănescu bifase doar ultimele minute.

Așa erau acei ani, dominai Spania și tot nu puteai să-i mulțumești pe oameni. Deci, azi ce facem? Ne apărăm?

P.S.
Caseta tehnică a acelui meci:
Craiova, 4 aprilie 1979, ora 16, 40.000 de spectatori
Arbitru Marcel van Langehowe (Belgia)

România-Spania 2-2 (0-0)
Au marcat Dudu Georgescu (56p, 64)/ Dani (58, 70)
Cartonașe roșii Crișan și San Jose (ambii min. 60)

România: Lung – M. Zamfir, Sameș, Dinu (cpt.), Lucuță – Dumitru (80 Ștefănescu), Boloni, Romilă – Lucescu (51 Crișan), D. Georgescu, Marcu. Director tehnic Stefan Kovacs
Spania: Arconada – Marcelino, Felipe, Alexanco, San Jose – Villar, Del Bosque (61 Cundi), Asensi (cpt.) – Dani, Ruben Cano (88 Carrasco), Quini. Antrenor Ladislau Kubala

Comentarii (25)Adaugă comentariu

doilaunu (24 comentarii) • 5 septembrie 2019, 15:04

interesant, din echipa care va castiga campionatul in Romania joaca doar M. Zamfir. Apoi nu stiam ca Lung a debutat asa devreme la nationala, chiar credeam ca Lucescu l-a pus in poarta Romaniei. Si inca ceva, desi se considera ca cea mai buna repriza jucata de Romania este aceea din meciul cu Tara Galilor (3-0) la pauza, eu consider ca tot un meci oficial cu Spania da cea mai buna repriza: in 1987, 3-0 la pauza.

Flaviu (51 comentarii) • 5 septembrie 2019, 15:24

In anii 70 , au fost trei prel consecutive , pt Euro 76 și 80 , respectiv pt CM 78, când am fost in grupa cu Spania. 1-1 la Madrid pe Santiago ( gol Crișan , printre picioarele marelui Iribar ) și 2-2 la Buc ( după 0-2, goluri Dudu și Puiu) asta pt 76, când n-am pierdut in grupa ( 5 egaluri , rele au fost cele de la Copenhaga și 1-1 cu Scoția , McQueen mun 99) . Apoi 1-0 pe Ghencea ( autogol Benito) și 0-2 la Madrid pt 78.( urmat de 4-6 cu sârbii ). Și in sfârșit acest 2-2 de la Craiova care , alături de acel 0-1 de la Valencia și de un 1-1 in Cipru mai apoi , ne-a scos din ev calificării ( deși începusem cu un 3-2 cu sârbii ). Aveam o echipa cu nume importante in acei ani ( Dinu, Dobrin, Dumitru , Dudu , Lucescu, Iordănescu , Bölöni ) dar fără o exp internațională consistentă și cu minusuri in mentalitate .. Iar Kubala a fost antrenorul care a reușit sa readucă Spania in prim plan , după anii 66-74 când n-au mai izbutit calificări ... Kubala a fost înlăturat de tabăra pro-Real , pe motivul ca n-a ieșit din grupe la CM 78 și CE 80. A venit fostul fundaș al Realului , Santamaria , și a fost dezastrul de la CM 82 de acasă ..... Apropo , poza din articol este de la acel 2-2 din 75 , jucat pe 23 August nu de la meciul din 79 de la Craiova..... Acel 2-2 din 79 a fost ultimul joc in echipa naționala a lui Mircea Lucescu .... Frumos articol , vremuri cam de demult , fotbaliști mari......

Flaviu (51 comentarii) • 5 septembrie 2019, 15:29

Apropo de ce zice cineva mai sus, meciul cu Spania din 87 ( 3-1 in Ghencea, după 3-0 la pauza ) a av o prima repr fantastica , iar oponentul , naționala Spaniei era la acea ora echipa de primele 8 la CM 86, nu una care nu prindea turnee finale ca Wales .... deși generația Wales din 93 era una de referință pt ei ( Rush, Giggs, Saunders , Hughes)

gabineg (5 comentarii) • 5 septembrie 2019, 16:02

In oiza e Dudu. Ce mai strigam pe-atunci: Dudule mai vrem un gol! Pe 1 septembrie a implinit 69 ani. Presa sportiva a uitat sa mentioneze.

Gabriel (3 comentarii) • 5 septembrie 2019, 18:24

Multumesc pentru reamintire. Am vazut meciul pe televizorul alb-negru :) din sufrageria parintilor, alaturi de tata. Fotbalisti foarte buni ai nostri, e adevarat ca spaniolii jucau pe la Real , Barca si Atletico, dar inca nu erau o forta in Europa. A fost frustrant ca ne egalau imediat dupa ce marcam. Drama se consumase insa cu doi ani inainte, in preliminariile pentru Argentina '78, cand cu mingea aceea care a sters capul lui Leal si a intrat marsav in poarta noastra(parca Cristian era portar). Trebuia sa facem egal ca sa avem sanse la calificare. Era noapte in Romania si Cristian Topescu a tacut aproape un minut dupa golul lui Leal, lasandu-ne sa consumam, prabusiti, minunatul zgomot de fond al meciurilor de fotbal de pe vremuri. Peste 10 ani, in aprilie 1987, Spania era si mai mare. Aveam sa stau , in picioare,la peluza cu poarta in care am marcat de trei ori. A fost un meci formidabil al lui Lacatus, care i-a terminat la propriu si la figurat pe spaniolii - cu parere de rau pentru Camacho, caruia i-a rupt piciorul. Erau vremurile cand fotbalul nu intrase inca in aceasta globalizare perversa.

?????? (286 comentarii) • 5 septembrie 2019, 20:10

Dacă Spania ar pierde în Suedia, ceea ce nu este nici imposibil și probabil că nici discutabil, probabil că un punct în meciul cu Spania de la București nu ar fi suficient pentru reprezentativa condusă de Cosmin Contra, calificara rămânând probabil de jucat în Spania , pentru locul 2 , posibil între echipa Spaniei și cea a României, și oarcum și în meciul direct cu suedezii, ?

?????? (286 comentarii) • 5 septembrie 2019, 20:11

Sau chiar și în Norvegia, ?

?????? (286 comentarii) • 5 septembrie 2019, 20:36

Remarcați deci că spaniolii ar putea fi oarecum mai liniștiți , în meciurile cu Suedia și Norvegia, având 5-7 puncte avans , și dacă ar lua un singur punct cu echipa României, știind și că au jocul care le-ar putea asigura calificarea chiar și de pe locul al doilea în grupă, cu echipa României, în Spania, ?

ion (9 comentarii) • 5 septembrie 2019, 23:40

ce imi plac amintirile astea, cand jucam cu jucatori profesionisti din tari capitaliste si noi aveam niste semi-profesionisti, insi cu scoala pe hartie si pusi fictiv ca angajati in unitati militare, fabrici si uzine.

Kendo (9 comentarii) • 6 septembrie 2019, 11:41

@doilaunu - la pauza cu Tara Galilor Romania avea 5-0, nu 3-0. Pana in ziua de azi sunt convins ca, daca nu luau piciorul de pe acceleratie, le dadeau 10 galezilor. Dar probabil ca nici lor nu le-a venit sa creada la vestiare si nu au vrut sa-si bata joc de adversar.

ana (1 comentarii) • 6 septembrie 2019, 11:45

Traiti din amintiri. Sorgintea asta ii pierduta demult, ce au facut ieri obosistii pe stadion, este o rusine imensa. Nu meritam nimic, la coada Europei suntem buni.

?????? (286 comentarii) • 6 septembrie 2019, 11:55

Celebrul ,,catolic al calificărilor ratate", Mircea Rădulescu, este în prezent "conducător" la "academia de fotbal" a ălora de pe ultimul loc din Liga întâi, ?

marius (12 comentarii) • 6 septembrie 2019, 12:25

imi amintesc acel meci. noi marcam, ei egalau..spaniolii au mai marcat un gol, valabil, dar anulat eronat de arbitri...mai devreme a fost un 1-1, la spanioli, un 0-1 altadata, inca un 0-1, mai spre 1988, un 3-1 pentru noi prin 1986, un 1-1, in 1984, la CE Franta, etc. noricum, in acele timpuri Spania era buna, mai buna decat Romania, dar diferenta era civilizata... acum,. sa zicem multumesc lui Tatarusanu!

Liviu (1 comentarii) • 6 septembrie 2019, 13:26

pe langa echipele romanesti enumerate ce au avut jucatori in primul 11puteti adauga si pe FC Arges .Din ce cunosc eu, M. Zamfir era fundasul dreapta al echipei alb-violete

eso (1 comentarii) • 6 septembrie 2019, 21:34

...s-a pomenit de repriza fantastica din 1992, cu Tara Galilor. 5-0 prin minutul 30 si jucam - formidabil!! Nu cred ca vreo selectionata ne putea face fata in ziua aia. Au fost geniali! N-o sa mai avem o repriza ca asta niciodata, chiar si impotriva unor echipe ultra modeste. Offtopic, cu scuzele de rigoare...dar domnule Buzarin, pe cand un articol despre repriza/meciul acesta?!

?????? (286 comentarii) • 7 septembrie 2019, 9:18

Cum ați comenta despre faptul că selecționerul Contra l-a așezat în teren pe Chiricheș, deși era nejucat de multă vreme , după ce s-a accidentat la o partidă a echipei naționale, cum a propus Ilie Dumitrescu, iar pe Toșca așa cum a zis Șumudică, ?Considerați că Dumitrescu și Șumudică au intervenit în formarea și în exprimarea echipei naționale, ? Remarcați și faptul că Suedia având în grupă stabilită în etapa de încheiere a meciurilor din grupă , un meci pe teren propriu cu Feroe, nu prea contează golaverajul pe care echipa națională l-ar putea avea, așa cum un articol din GSP zicce despre "obiectivele FRF", ? Ați zice și că ambele goluri primite cu Spania au fost dintr-o zonă a terenului unde Benzar nu prea s-a văzut , faza la care s-a dat penalti și centrarea de golul doi, ?

?????? (286 comentarii) • 7 septembrie 2019, 9:51

Deci ați zice și că centrările lui Benzar din meciulcu Spania nu ar fi avut vreo contribuție mai importantă, la jocul echipei .decât lipsa centrărilor din jocul lui Toșca, în meciuri cu Spania atacurile făcute pe benzi cu fundașii nefiind prea eficiente pentru jocul de apărare, ?