Ziua și zilele lui Platini
Alaltăieri, pe 21 iunie, a împlinit 64 de ani. Cu 72 de ore înainte petrecuse o zi într-un arest parizian, acuzat că a luat bani murdari din fotbal

Știți povestea, Platini a fost acuzat că, în calitatea sa de înalt funcționar al fotbalului planetar, președinte UEFA, voce ascultată la FIFA, ar fi intervenit pentru a facilita Qatarului organizarea Mondialului 2022. Se spune că ar fi fost presiuni politice. Că l-ar fi rugat Nicolas Sarkozy, președintele de-atunci al Franței, să vorbească, să pună o pilă. Că ar fi primit sume importante pentru strădania sa de dincolo de litera legii. Cert este că pe 18 iunie, în zori, mascații s-au prezentat la vila lui Platini din dichisitul Nanterre, un fel de Pipera la altă scară a Parisului, l-au umflat pe fostul mare fotbalist și l-au dus în arest.
Cât e de grav?
În aceeași seară, după mai multe ore de audieri, se știa deja că Platini a fost liberat. A încercat să pareze în fața reporterilor, spunând că a fost „mult zgomot pentru nimic”, iar avocatul său, monsieur Bourdon, a caracterizat lipsirea de libertate a fostului mare fotbalist drept o „reținere injustă și disproporționată”. Disproporționată în raport cu ce? Cu fapta? Cu suma primită? Cu numele imens al clientului său? Cert este că va fi un proces, judecat cu făptuitorul (așa definește justiția calitatea unui bănuit, până când faptele devin clare, iar subiectul devine inculpat) în stare de libertate. Și după aceea ce va fi?
Platoche, marele Platoche!
E insuficient să se spună despre Platini că a fost mare, pentru că a fost imens! Trei Baloane de Aur la rând, titluri după titluri cu Saint-Etienne și cu Juve, campion european la competiția din 1984, când a marcat 9 goluri în 5 meciuri! Dar dincolo de cifre, ani la rând Platoche a fost întruchiparea bucuriei fotbalului. Tot ce făcea pe teren părea că vine din talent, din harul acestui tip care lăsa senzația (mai ales în a doua parte a carierei) că are posteriorul cam mare și spatele nu foarte drept. O joacă, o ofrandă a fanilor săi cu pantaloni evazați, care îl înconjurau mereu și-i cereau acele nevinovate autografe ale anilor optzeci, precursoarele pozelor selfie din zilele noastre.
Targa lui Battiston
Ani și decenii la rând, inclusiv după ce a devenit președinte UEFA și apărea peste tot la costum (ce-i drept, mai mereu șifonat, iar obrazul nu era aproape niciodată ras așa cum trebuie), imaginea lui Platini a fost și a rămas cea a căpitanului aplecat asupra tărgii pe care Battiston, aproape inconștient, era cărat spre marginea terenului, după impactul nimicitor cu portarul neamț Schumacher, în acea semifinală de la Sevilla. Privirea sa, a căpitanului, îl învăluia atât de cald pe camaradul căzut în luptă încât acea secvență impresionează mai mult decât toate golurile și trofeele fabuloasei sale cariere.
Destine de foști mari fotbaliști
După ce-au agățat ghetele în cui, unii s-au făcut antrenori, alții s-au drogat, au băut sau pur și simplu n-au făcut nimic. Într-un fel primești vestea că o fostă mare vedetă a ajuns după gratii fiindcă a făcut scandal la beție și în cu totul alt fel reacționezi auzind că un om divinizat de o lume întreagă ajunge în arest pentru că a luat bani murdari din acel fotbal pe care ani la rând îl limpezise și-l înfrumusețase cu harul său. Într-adevăr, mai avem exemplul lui Uli Hoeness, și el fost mare jucător, campion mondial, triplu câștigător al Cupei Campionilor Europeni, ajuns după gratii pentru nereguli comise din fotoliul de președinte al lui Bayern. Dar Uli a fost doar un fotbalist mare, câtă vreme Platoche a fost, mai bine de zece ani, aerul curat care a ajutat fotbalul să respire.