Suporteri care nu suportă
Nu e vorba numai de Dinamo, ci de mai multe locuri în care ultrașii cer ca totul să se întâmple așa cum ar vrea ei

E un text greu, pentru că suporterii, publicul, tribuna înseamnă răsuflarea fotbalului. Ei completează frumusețea din iarbă cu frumusețea corului colectiv. De la Liverpool până în ultimul cătun în care se joacă pentru miza infimă a ligii a șasea județene. Fotbalul e pentru ei, pentru dragostea cu care fac mii de kilometri să-și susțină echipele, pentru pasiunea pe care o transmit din tată-n fiu. Am recurs la această introducere nu pentru a dovedi c-am înțeles fenomenul, ci și pentru a-mi aminti că în urmă cu foarte mulți ani, într-o tinerețe îndepărtată, eram unul dintre ei. Echipa se știe, nu mai are rost niciun fel de eschivă.
Ieri și azi
Că tot se știe echipa, suporterul de-acum 35-40 de ani se bucura să-i zâmbească Balaci după antrenament, să-i mulțumească Ștefănescu pentru mingea dată înapoi din spatele porții, iar dacă se întâmpla o strângere de mână a lui Cămătaru sau Cârțu, atunci acea mână nu mai era spălată zile în șir. Nostalgii, imagini dintr-o vreme care nu mai are nicio legătură cu lumea de astăzi!
Dinu, Dănciulescu, Prunea
La Dinamo trebuie să se întoarcă Rednic. Afară cu Bălănescu, cu Negoiță și cu Neagoe! Vizite nocturne și zgomotoase la domicilii. Dănciulescu luat la țintă. Prunea contestat încă de la instalare. Cornel Dinu, care a spus că 30 de băieți zgomotoși nu reprezintă marea masă a suflării dinamoviste, făcut nici mai mult, nici mai puțin decât securist. Da, a existat acest text anti-Dinu în mediile online, zilele trecute! Despre fotbalistul care a jucat, aproape două decenii, numai la Dinamo! Despre antrenorul și președintele care a adus titluri clubului! Te iei cu mâinile de cap! Cum ar fi o postare a fanilor lui Liverpool, că tot am vorbit de ei, în care să se spună că Sir Kenny Dalglish e securist?
Rednic, singurul dinamovist?
Marius Niculae i-a întrebat pe suporteri unde au fost la acele meciuri la care Dinamo aduna cu indulgență o mie de spectatori. Ionuț Lupescu a luat și el atitudine. Mircea Lucescu, auzind scandările la acel meci de binefacere de săptămâna trecută, s-a declarat scârbit. Doar Rednic e dinamovist autentic? Chiar și de pe locul nouă? Niculae, Lupescu, Lucescu nu sunt?
Simplă coincidență?
Gazeta a inventariat acum două zile situația, ajungând la concluzia că acele locuri în care suporterii își dau în petic sunt tocmai acelea unde performanța lipsește. Dinamo, U Cluj, Petrolul, Steaua Armatei, Craiova lui Mititelu. Unde violența verbală și, nu o dată, fizică e cea care ia deciziile, înaintea conducerii cluburilor. Și nu întotdeauna deciziile luate sub presiune sunt cele mai bune.
Fără spectatori cu Spania?
O știre proaspătă ne pune în gardă că n-ar fi exclus să jucăm acasă, în 5 septembrie, contra ibericilor, cu porțile închise. În Malta s-a strigat „Afară cu ungurii din țară!”. Ce treabă aveau ungurii acolo, în mijlocul Mediteranei? E lăudabil că oriunde în Europa vin măcar câteva sute de români la meciurile echipei naționale, dar e păcat ca la un meci de o asemenea importanță să jucăm cu tribunele pustii doar pentru că la un moment dat a strigat gura fără noi. Am mai jucat fără public cu Muntenegru, cu Lituania, dar la meciul cu Spania chiar avem nevoie de 50.000 de oameni lângă echipa națională! Acum, de strigat, s-a strigat, nu ne rămâne decât să sperăm în clemența UEFA, chiar dacă suntem recidiviști.