IReal

La Oliva Nova, Steaua sfidează clima de Cerc Polar a Bucureştiului şi-i stîrneşte lui Lăcătuş amintirile de transpiraţie îngheţată din Forbanul de altădată. Sînt terenuri verzi, biciclete, adieri călduţe de vînt şi magazine. Nu e clar dacă există pliante turistice […]

La Oliva Nova, Steaua sfidează clima de Cerc Polar a Bucureştiului şi-i stîrneşte lui Lăcătuş amintirile de transpiraţie îngheţată din Forbanul de altădată. Sînt terenuri verzi, biciclete, adieri călduţe de vînt şi magazine. Nu e clar dacă există pliante turistice şi hărţi.

Mai degrabă, nu există. Dacă ar fi existat, din paginile acestora ar fi reieşit clar că însorita staţiune de siesta-fiesta se află nu departe de Valencia. Iar acolo, pe un stadion asemănător cu cel din Ghencea, îşi are sediul clubul Levante. Cel care a întîlnit duminică, în etapa a nouăsprezecea din Primera Division, pe Real Madrid.

Duminică a fost o zi normală pentru stelişti. Iar în cantonamentele de pregătire normalitatea se traduce prin două antrenamente pe zi. Al doilea dintre acestea, la ceasul de seară al meciului Levante-Real. În timp ce galacticii se produceau pe stadionul lanternei, la o sută de kilometri distanţă pe autostradă, roş-albaştri îşi închegau spiritul de echipă şi perfecţionau la amănunt strămoşescul 5 contra 2. În cantonament, programul e sfînt. Ai trecut din timp în caiet că duminică,13 ianuarie, faci tinerii cu bătrînii, aia faci. Poate să pice meteoritul Tungus, să se inverseze polii magnetici, să aterizeze galacticii cu farfuria zburătoare în sala de mese, nu te abaţi de la ce ţi-ai propus.

Steliştii pot avea o mulţime de justificări că n-au mers o oră cu autocarul să vadă Realul pe viu. Întîi şi întîi, ei i-au întîlnit pe galactici în carne şi oase, anul trecut, în Liga Campionilor. Cei mai norocoşi dintre ei au şi suveniruri, anume tricouri ale celor de la Real obţinute în urma unor îndelungi tratative. Cine din România se mai poate lăuda că a stat la 10 centimetri de Van Nistelrooy, că a simţit din răsuflare dacă Raul mîncase ceapă la masa de prînz, că l-a ţinut de tricou pe Sergio Ramos?

Imaginaţi-vă, deşi nu vă va fi uşor, că printr-o minune la Oliva Nova ar fi avut cineva o răbufnire de iniţiativă. Nea Lăcă, noi mergem s-o vedem pe Real, că e la doi paşi. Lasă că recuperăm noi antrenamentul luni, sau mai bine îl făceam sîmbătă, în locul legendarelor cumpărături. Ce puteau vedea steliştii la Levante? Întîi, cum o echipă mică, mult mai mică decît Steaua, cu doar 8 puncte la finalul turului, căreia i-au cam plecat toţi jucătorii, simţind inevitabila retrogradare, stă pe 0-0 cu Real pînă în minutul 75, cînd primeşte gol doar dintr-un penalty, henţ la şut, care în celălalt careu nu s-ar fi dat niciodată. Surdu şi ceilalţi, care n-au apucat să joace pe Bernabeu în 2006, ar fi simţit Realul de aproape. În fine, Rădoi, Dică, Goian şi ceilalţi care au treabă cu naţionala i-ar fi observat de la cîţiva paşi pe Snejder, van Nistelrooy sau Cannavaro, pe care-i vor avea adversari direcţi la Europene.

Nu-i nimic, nu se termină lumea de la un meci al Realului. Steaua poate recupera, mai ales că în curînd urmează să se deplaseze în Cipru. Un derby cu Famaguste, Afrodite, Salamine şi Larnace poate fi oricînd instructiv. Mai ales cînd ai promis că urmează să cumperi măcar trei jucători de mare clasă.