Euro româno-bulgar

Pacea de la Kempinski, hotel de lux în capitala bulgară, s-a înfăptuit la o masă mai retrasă, aşa cum îi stă bine oricărei păci. Borislav Mihailov, preşedintele cu implant de păr, a negociat cu omologul său român, Mircea Sandu, şeful […]

Pacea de la Kempinski, hotel de lux în capitala bulgară, s-a înfăptuit la o masă mai retrasă, aşa cum îi stă bine oricărei păci. Borislav Mihailov, preşedintele cu implant de păr, a negociat cu omologul său român, Mircea Sandu, şeful de federaţie cu transplant de influenţă la UEFA. După o discuţie diplomatică, în care s-a uzat de întreg rafinamentul de care pot da dovadă Balcanii, s-a ajuns la concluzia că România şi Bulgaria ar trebui să facă şi ele ceva împreună. Pentru că separat fac de mult. Se acuză şi se ironizează una pe alta de monopol asupra involuţiei şi de lipsa de calitate a poporului.
Aşadar, în urma păcii de la Kempinski, vom avea parte de un Euro româno-bulgar. Asta în 2020, care-om mai apuca. Tratativele demarate fiind, punţile de legătură între cele două ţări şi popoare au timp să se închege în următorii 13 ani. Platini n-ar avea nimic împotrivă, pentru că pe el alegîndu-l Estul va trebui să restituie Estului şi ce i se cuvine, şi ce nu. Problema e însă alta. Pînă în 2019 avem timp să negociem cu vecinii cărora periodic le devastăm all-inclusive-urile dacă va fi vorba de Euro bulgaro-român sau româno-bulgar. În anul care ne mai rămîne pînă la marea competiţie avem timp destul să mai cîrpim puţin stadioanele şi drumurile pe care ei le au de pe vremea lui Jivkov, iar noi, de pe timpul lui Ceauşescu.