Rotaru a dezavantajat Craiova mai rău decât Dumitru
Robert Dumitru a arbitrat horror la Timișoara, dând penaltyurile pe care nu trebuia să le dea și nedându-l pe cel mai evident dintre ele, la Ivan.

Dar recitalul lui s-a terminat la ultimul fluier, de aici încolo greșelile în cascadă fiind preluate de Mihai Rotaru.
Finanțatorul autoproclamat low-profile și-a făcut un debut îngrozitor în lumea declarațiilor publice. Greșelile sale, în ordine cronologică, sunt mai multe și mai grave decât ale arbitrului.
1. A interzis staff-ului tehnic și jucătorilor, evident nedreptățiţi și frustrați, să vorbească într-un moment în care chiar aveau foarte multe de spus.
2. A vorbit el însuși, în mod autocrat, luându-și un drept pe care tocmai îl interzisese subordonaților.
3. A criticat presa, televiziunile deținătoare de drepturi și comentatorii tv, într-un moment în care nu aceștia dezavantajaseră Craiova. Echipa sa fusese dezavantajată de arbitru, dar se și autodezavantajase. La 2-1 pentru tine, oriunde în lume, din Kamceatka la Băilești, dacă ai un jucător ca Madson pe bancă și încă o schimbare la dispoziție, îl bagi imediat pe teren. Faptul că tu vrei să joci ca Barcelona e o copilărie, nimeni, nici Pep, nici Luis Enrique, nu sacrifică rezultatul în detrimentul spectacolului, ci invers. Plus că Băluță a alergat vreo 70 de metri pe lângă Bărbuț, în loc să-l faulteze și să salveze măcar un punct din cele trei.
4. A spus că pentru echipa sa drepturile tv nu sunt esențiale, constituind doar 30 la sută din buget. Cu toată lauda pentru asigurarea celorlalte 70 de procente și pentru faptul că oltenii au o stabilitate financiară de invidiat în tabloul pauper din jurul lor, ocupându-se inclusiv de juniori, oare pentru ce om de afaceri un aport constant de 30 la sută poate fi considerat neglijabil?
Ca dovadă că în noaptea de după Timișoara s-a judecat prost și pripit, a doua zi după meci președintele Marcel Popescu, un om cu imensă experiență în fotbal, dar și în comunicare, a ridicat cortina tăcerii impuse și a vorbit. Iar Mihaiu Rotaru n-a pierdut doar prilejul de a-și vedea echipa pe primul loc, ci și ocazia de a rămâne în ochii lumii drept un tip discret și lucid. Aceste lucruri sunt mai greu de reparat decât arbitrajele cele mai ostile.