Cum vrea Steaua să-și umilească adversarii
În zilele cînd nu bate palma cu Marica, Steaua aduce jumătate din echipa Astrei sau trei sferturi din trupa în curs de destrămare a Craiovei.

Sigur că multe dintre aceste tranzacții anunțate la o portavoce de mare amplitudine mai și pică de la o oră la alta, dar asta nu pare să fie o mare problemă. Un transfer căzut astăzi poate redeveni actual săptămîna viitoare sau în orice clipă rămasă pînă la începutul sezonului de primăvară. Și pînă la urmă nu e cine știe ce mare deranj să eșuezi într-o parte, dacă mîine te arunci cu toate forțele în partea cealaltă.
Din tot acest zgomot de ianuarie, chiar dacă ratează multe dintre țintele anunțate ca și nimerite, Steaua și patronul ei au și de cîștigat. Defilează țanțoș cu artileria grea din dotare, anunță pe toată lumea că spre deosebire de adversarii din play-off, ei au bani! Vorbesc de milioane virate în 6 ore sau cel mult în 24 de ore către Marica, Mihai Rotaru sau Ioan Niculae cu o ușurință dezarmantă pentru sărăcia generalizată din jurul lor.
Cînd Dinamo se laudă cu nume second hand ca Hanca sau ca Rîmniceanu, cînd Astra nu ia pe nimeni, cînd Viitorul îl aduce pe Pecanha, dar îl pierde pe Mitrea, toate aceste mutări vizînd jucători liberi sau cedați gratis, acest zornăit al milioanelor dinspre Palat îi inhibă pe ceilalți, lăsînd senzația că play-off-ul mai că nu mai are nici un rost, totul fiind o chestiune de strictă contabilitate financiară, aproape fără nici o legătură cu fotbalul propriu-zis. Impresia lăsată e că de la Craiova nu vor fi aduși doar vreo patru jucători, ci și Parcul Romanescu, iar de la Tîrgu-Jiu Momcilovici nu va veni oricum, ci doar însoțit de Masa Tăcerii, Coloana Infinitului și Poarta Sărutului, cumpărate, toate, cu banii jos.
Oricine are dreptul să contrazică această percepție a demonstrației de forță abia cînd un alt club din primele șase va anunța că a dat 5 lei pe un jucător sau măcar că ar avea intenția s-o facă!