Rapidul rapidiștilor
Varianta 1. Valerii Moraru spune că în Giulești deocamdată nu se știe nimic, clarificările, pentru banca tehnică și pentru lot, urmînd să apară după 17 iulie.

Ar putea răsări un antrenor din pămînt, din iarbă verde, s-ar putea continua cu Mihai Ianovschi, dar parcă acesta era în principal arbitru, nu antrenor.
Jucătorii ar putea fi aduși de fiul sau de soția patronului, prin diverși impresari care apoi vor sta la coadă la comisioane. Prostii se pot face oricînd, și pe 17 iulie, și pe 30 februarie, și pe 35 august. Rezultatul va fi îndepărtarea de fani și compromiterea repromovării imediate.
Varianta 2. Patronul va realiza că principala sursă de subzistență fizică și morală a Rapidului o reprezintă fanii. Acestora trebuie să le dai ce-și doresc, adică un antrenor rapidist și un manager rapidist. Profiluri care corespund portretului-robot: Dulca, Iencsi, Viorel Moldovan, Sabău, Șumudică, Florin Motroc. Dintre aceștia, Neluțu și Șumi par să fie la alt nivel, Moldovan și Cristi Dulca au treabă la loturile reprezentative, Motroc a semnat în Kuwait.
Dar Iencsi e liber, are ceva experiență, a învățat de la Andone în Cipru, are licență Pro. Despre sîngele vișiniu, comentariile sînt inutile. A purtat banderola, a jucat la Rapid și în tinerețe, dar și cînd începuse să-i albească părul, pe la 35-36 de ani.
N-are nevoie de fițuică la imn, știe unde se află cîrciumioara din Crîngași sau peronul liniei 14 din Gara de Nord, unde se văd aproape lunar rapidiștii să-l comemoreze pe Nae Manea. Dacă vine X de nicăieri și pierde un meci, fanii se revoltă, însă dacă pe bancă se află un rapidist, lucrurile stau cu totul altfel.
Nici problema managerului nu pare atît de greu de rezolvat. Tabloidele se întrec în poze cu un Pancu domestic, zugrăvind sau scăldînduse în piscină, în așteptarea celui de-al 21-lea sezon al carierei sale de jucător profesionist. Nu-i cam mult?
Încercați însă să vi-l imaginați pe Pancu manager, filtru între patronat, suporteri și echipă, plus o bancă tehnică eminamente rapidistă și automat vi se va înfățișa imaginea unui Giulești plin, cu zece mii de oameni la un meci cu Clinceni sau cu Pojorîta! Cine nu-și poate imagina acest tablou nu va înțelege niciodată ce înseamnă Rapidul!