Marco Van Ciudasten

Pe Bernabeu au călcat 6 picioare olandeze, puse în mişcare de trei jucători: Van Nistelrooy, Van Bommel şi Makaay. Am sperat că la un moment dat un cadru TV ni-l va oferi pe Van Basten în tribună, privind prin evoluţiile […]

Pe Bernabeu au călcat 6 picioare olandeze, puse în mişcare de trei jucători: Van Nistelrooy, Van Bommel şi Makaay. Am sperat că la un moment dat un cadru TV ni-l va oferi pe Van Basten în tribună, privind prin evoluţiile compatrioţilor săi direct spre meciul cu România.

Pe selecţionerul Olandei l-am văzut în seara de Ligă, dar mai tîrziu, la rezumate. Scruta zarea, conform aşteptărilor. Dar nu din tribuna de la Madrid, ci din cea mult mai apropiată de casă, de la Eindhoven. Normal, pentru că acolo campioana Olandei întîlnea pe Arsenal. Anormal, pentru că în echipa de start a lui PSV figura un singur selecţionabil, fundaşul dreapta Kronkamp. S-ar mai fi putut vorbi şi despre Van Persie, dacă atacantul lui Arsenal n-ar fi păţit o fractură de metatarsian, care-l obligă să-şi agaţe cariera în cui pînă prin aprilie-mai.

Dacă l-am fi depistat pe Van Basten pe Bernabeu, ne-am fi îngrijorat. Niciodată nu ştii ce talent de negociator zace sub costumul impecabil al unui fost mare fotbalist. Dacă izbuteşte să-l convingă pe van Nistelrooy să revină? Dacă se înţelege cu Van Bommel? Dacă, în fine, îl bagă în seamă pe Makaay? Nici o emoţie! Noi ne-am cocoşat glasurile invocîndu-l pe Ogăraru şi făcînd aluzii semiîndrăzneţe către Sergiu Radu şi Vlăduţ Munteanu. În schimb, olandezii ar trebui să-şi scuipe plămînii cerîndu-i inflexibilului Marco pe cei trei de pe Bernabeu. Dintre care doi au dat gol, iar Makaay nu s-a mişcat nici el rău.

Abia acum ne dăm seama cît de departe sîntem de Olanda şi ce mare minune ar fi s-o batem. Noi plîngem, chiar dacă întemeiat, după un fundaş dreapta (aproape) titular la Ajax. Ei lasă în afara listei o tripletă de protagonişti ai unui derby de Liga Campionilor. Oricît ar fi de ciudat un selecţioner, nu encefalograma lui dă valoarea echipei naţionale, ci întregul desen al fotbalului din acea ţară. Un tip ţicnit poate lăsa trei, cinci sau şapte jucători buni în afara selecţiei. Mai are încă 30 buni, din care oricînd poate încropi o echipă măcar la fel de bună ca aceea a Olandei care nu demult a dezumflat Rusia lui Hiddink cu 4-1. La noi, absenţa unui fundaş dreapta rezonabil produce un dezechilibru mult mai mare decît trei Van Bommeli la lun loc. Dacă Piţurcă e un orgolios neînţeles de clasă medie, atunci Van Basten trebuie luat drept un aristocrat care în loc să-şi încalece caii de rasă din grajduri, îi face salam. Nu de foame, ci aşa, ca să mai treacă timpul.