Cât de jos e Estul?

Mircea Lucescu a mărturisit că spre finalul meciului cu Barcelona calcula în minte cotele de Transfermarkt ale adversarilor

Probabil că încă nu era 4-0, dar 2 sau 3 la zero tot era. Și nea Mircea socotea și iar socotea, și-i dădea cu virgulă. Cică vreo 490 de milioane valora ceea ce îmbrăcase Barca în negru (nici măcar echipamentul original nu l-a deplasat în înghețata Ucraină!), iar Koeman părea că abia a deschis un showroom al La Masia în Estul îndepărtat. Păi, dacă ar fi fost trupa blaugrana în păr, și nu această Barcelonă cu totul experimentală, Lucescu ar fi avut parte de adunări mult mai complicate și de sume mult mai mari.

Prăbușirile celor mici

Pe Camp Nou, acum trei săptămâni, Kievul s-a ținut mult mai drept în șa. Acum a picat de pe cal cam rău (povestea că a fost 0-0 la pauză e cam de Daciadă, nu e valabilă printre luminile strălucitoare ale Ligii Campionilor), să reținem, în fața unei Barcelone aflate în cel mai prost moment al său din ultimul deceniu, fără Messi, ferit de frigul stepei, și cu o grămadă de tineri! Ce-i drept, și Kievului i-au lipsit câțiva, dar parcă prea asistăm în ultima vreme la acest gen de căderi zgomotoase ale celor mici.

Nu e lumea lor

Singura victorie de până acum (scriu înainte de meciurile de miercuri seara) a esticilor din grupele Ligii e acel 3-2 al lui Șahtior pe terenul lui Real, rezultat socotit o surpriză nu mare, ci colosală. Iar autorii ei, minerii portocalii ai lui Ahmetov, au fost drastic puși la punct mai apoi de acel 0-6 acasă cu Gladbach, sau Borussia „Mergi-pe-blat”, cum îi zicea legendarul Valentin Stănescu pe vremuri. Chiar dacă Ferencvaros s-a ținut bățoasă pe terenul lui Juve, să nu uităm că în tur reprezentanții fotbalului dirijat luminos de premierul Viktor Orban au luat-o rău pe coajă. Ca și favoriții lui Erdogan, cei de la Istanbul BB, carne de tun pe Old Trafford. Dacă privim clasamentele, Krasnodar, Zenit, BB-ul înainte amintit, Kiev, Lokomotiv Moscova, Ferencvaros luminează cu lanternele lor roșii.

Și alții sunt mici

Cei mari de tot, adică Real, Barca, PSG, Juve, Liverpool, Inter, Bayern, cele două vecine din Manchester și așa mai departe, ar dori, se știe, o competiție doar a lor, din profitul căreia să nu lase altora nici măcar firimiturile. Pentru ei, deplasările în Est sunt îngrijorătoare nu neapărat din punctul de vedere al fotbalului, cât al distanței, al frigului și al cojoacelor care trebuie comandate producătorului de echipament.

Tot pentru ei, mici sunt și ceilalți, cum ar fi Salzburg, Bruges, Gladbach, Sevilla, Rennes, Atalanta, Leipzig, formații eminamente occidentale, dar privite ca pigmei a căror vecinătate le poate compromite pedigree-ul. De pildă, printre suporterii Realului circulă o ironie crâncenă, de câțiva ani încoace, de când Sevilla tot câștigă Europa League. Madrilenii spun despre andaluzi că sunt „cea mai mare echipă mică din lume”!

Noi nici măcar pigmei nu suntem

Niciun nume românesc pe lista esticilor de mai sus, pe care au mai figurat relativ recent Ludogoreț, Slavia Praga (cu meciuri bune în fața lui Inter sau Dortmund) sau Steaua Roșie Belgrad, care chiar a reușit cu doi ani în urmă o victorie răsunătoare, 2-0 cu Liverpool. Cum stau acum lucrurile, probabil că mulți ani de-acum înainte nu vom avea nici măcar onoarea să socotim cotele de transfermarkt ale adversarilor în timp ce aceștia ne dau goluri cu nemiluita. Noi, până la Cortina de Fier dintre Est și Vest, mai avem încă o cortină, de lemn putred, care ne desparte de Estul care-și mai înmoaie din când în când degetele lumpene în borcanul cu miere.