Poli Iași, polemici la lumina lanternei
Pe ultimul loc la fotbal, moldovenii sunt lideri la ironii. Dar clasamentul miștourilor nu contează

E superb Iașul prin fiecare bucată de caldarâm, prin fiecare centimetru de zid din Palatul Culturii, prin fiecare închinare de la Trei Ierarhi, prin fiecare înghițitură de Cotnari sorbită în răcoarea de la Bolta Rece. Localnicii îi zic „Iașul”, nu „Iașiul”, ca noi, ceilalți, și e normal ca și noi să-i spunem la fel, din respect pentru ei și pentru orașul lor. Dar aerul curat care vine din pădurea Ciric către cele șapte coline e poluat de noxele unui cocoșism agresiv venit dinspre ideologii echipei de fotbal. Agresiv, impetuos, dar ineficient în a ascunde marea gaură fotbalistică în care riscă să se scufunde o echipă de frumoasă tradiție.
Poza
În primul rând, fotografia alăturată. Ea a fost publicată recent pe pagina de Facebook a clubului, în avanpremiera reluării sezonului după îndelungata pauză. Rolul pozei e clar, un fel de prezentare a lotului. Toată lumea frezată, îmbrăcată frumos, pieptănată, dar purtând măști. Păi, pe cine prezinți? Niște măști? Trebuie cineva să ghicească personajele cu fețele acoperite de tifon? Ce vrei să demonstrezi? Că tu respecți pandemia, distanțarea și că te pozezi în aer liber cu masca pe față? Tentele de mișto, de caterincă meridional-românească, sunt evidente. Nimic din umorul năvalnic și rural al lui Creangă, și nici din ironia de floretă a lui Păstorel, mesean de nădejde și de apreciabil consum al Boltei Reci.
Buturuga contractuală
Înainte de poză, vajnicii ieșeni ne-au tot arătat cum prelungesc ei contractele (care se terminau în curând, înțelegerile nu ajungeau până la finalul campionatului). Jucătorii semnau pe o buturugă dintr-un spațiu verde. Pe rând, Cristea, Frăsinescu și alții au fost filmați în timp ce practicau aceste iscălituri ecologice, eminamente bio. Altădată, a avut loc o conferință de presă într-un fel de parc, cu scaunele pentru jurnaliști regulamentar distanțate. Decor cvasieminescian, deși lipseau lacul, luna și păsărelele cele somnoroase.
Epigonii polemicii
Rămânem la Eminescu, poate cel mai galonat consumator din fabuloasa istorie a Boltei Reci. După ce Viitorul odihnește mai mulți jucători și pierde meciul de la Târgoviște, profundul eminescolog care e președintele Ciprian Paraschiv (suntem amici în primul rând pentru că persoana corespunde din punct de vedere cultural) se exprimă pe Facebook citând din „Epigonii”: „Măști râzânde puse bine pe-un caracter inimic”. Iarăși măști, Cipriane? Păi, nu voi le-ați folosit primii, în poză? Și ce-ar fi trebuit să facă Hagi? În felul ăsta, toate meciurile din toamnă ale CFR-ului sunt de comentat. Petrescu folosea o echipă joia în Europa și aproape cu totul alta duminică, în campionat. Așa de favorizate au fost adversarele din competiția internă că acum sunt la distanțe astronomice de clujeni în clasament.
Bătrânii și marea păcăleală
Redutabili la polemică, la miștouri sau la ceea ce stâlcita exprimare milenaristă numește MARKETING ȘI PR, ieșenii sunt neputincioși la fotbal. Au o grămadă de străini (în fiecare meci pe teren sunt ba 8, ba 9, ba 10), cam toți o apă și-un pământ. Poate doar Passaglia și De Iriondo să iasă din matrice, pentru că pe Platini, deși tehnic și cu nume celebru, se cam văd tochiturile și poalele-n brâu din ultima vreme. Baza echipei sunt veteranii, Andrei Cristea, Frăsinescu și Mihalache, săriți de 35 de ani, iar jucătorii U21 etalați (Târnovanu, gafeurul cu Clinceni, Horșia și Șerban) sunt împrumutați.
Sămănătorismul Ligii a 2-a
Fotbalul, principalul obiect de activitate al prăvăliei, e în mare suferință, iar experiența și creditele (ne)rambursabile puse la dispoziție de Mircea Rednic par să nu folosească prea mult pe tabelă. În caz de retrogradare, la liga secundă nu prea țin ironiile elevate, cu iz eminescian. Acolo se practică sămănătorismul și alte curente rurale, care își făceau loc destul de greu la ședințele Junimii!
Luceferii simt cum le cam tremură bolta sub picioare.