Alt 15 noiembrie, alt ”acum ori niciodată”!

În urmă cu fix 30 de ani, România câștiga cu 3-1 meciul cu Danemarca riscând și atacând. Ca și acum, victoria era singura opțiune

Să reproducem exact tabloul acelei după-amieze de miercuri. Soare cu dinți, stadionul Steaua arhiplin, fanfară militară pentru imnuri, pionieri cu flori, oameni cu haine cenușii, împovărați de nevoi și teroare, spunându-li-se că peste câteva zile începe Congresul al XIV-lea al PCR, din fericire și ultimul.

Aparatul represiv în alertă, cu 6 zile în urmă căzuse Zidul Berlinului, în Cehoslovacia începuseră mișcările „de catifea”, Estul Europei se îndrepta către schimbare, însă românii nu aflau asta decât de la Europa Liberă, televiziunea noastră celebra cincinale terminate în patru ani și jumătate.

Fotbalul sub teroare

Campania pentru Italia ’90 începuse excelent. Victorie cu 3-1 la Sofia, apoi încă una, clară, 3-0 acasă cu Grecia. Remiză albă, „de serviciu”, la Atena, succes normal cu bulgarii la noi, 1-0, dar și înfrângere categorică la Copenhaga, 0-3, în 11 octombrie, cu o lună și-un pic înaintea returului de la București. Din grupa de patru se califica doar câștigătoarea, iar noi puteam fi aceea doar dacă învingeam Danemarca la București. La egal, vikingii luau drumul Italiei. Asupra echipei naționale planau amenințări și presiuni din partea diriguitorilor comuniști. Demiterea antrenorilor sau trimiterea în producție a jucătorilor erau cele mai blânde dintre „pisicile” arătate.

Complexul danez

Nu numai că România fusese învinsă net, clar, fără niciun dubiu la Copenhaga cu doar o lună în urmă, dar, cu numai două săptămâni înainte, pe 1 noiembrie, patru internaționali danezi, Povlsen, Ivan Nielsen, Lerby și Heintze (ultimul doar rezervă la București, în 15 noiembrie) îmbrăcaseră tricoul lui PSV Eindhoven într-un dur 5-1 care elimina Steaua din Cupa Campionilor. Opt steliști din lotul pentru returul cu danezii călcau iarba olandeză în acea seară groaznică pentru campioana noastră. Ei erau Lung, Dan Petrescu, Iovan, Ungureanu, Rotariu, Hagi, Lăcătuș și Balint. Oricât ai fi de puternic psihic, e imposibil să n-ai un complex în fața unora care în ultima lună ți-au administrat un îngrozitor 8-1 „aggregate”.

Cuvintele de deasupra tunelului

Mult timp, în anii șaptezeci și optzeci, meciurile decisive ale echipei naționale, fie că se jucau în Ghencea sau pe fostul „23 August”, erau însoțite de inscripția „Acum ori niciodată”, afișată deasupra tunelului pe unde intrau jucătorii. Așa a fost și în acea după-amiază cu soare scrâșnind din dinți. Trebuia riscat totul pentru victorie și de aceea românii s-au repezit încă din start asupra adversarilor. Interesați doar de atac și lăsând apărarea descoperită. Iar în minutul 6, Povlsen, unul din oamenii de la PSV, a deschis scorul amendând frenezia noastră. În mod normal te blochezi, cazi psihic, revezi în minte acele tabele de marcaj hâde de la Copenhaga și Eindhoven, acel 1-8 care-ți taie orice elan.

Iureșul galben

Ai noștri n-au căzut. Au pus mingea la centru și s-au repezit spre poarta daneză mai abitir decât înainte de deschiderea scorului. O adevărată avalanșă galbenă căzută peste o apărare daneză care se gândea deja dacă va juca grupa de Mondial în Sicilia sau în Lombardia. Au fost minute frenetice, de fotbal variat, iute, în multe momente irezistibil. Gabi Balint, de două ori, reprofilat de curând vârf din mijlocaș, și Neluțu Sabău au dus scorul la 3-1 pentru noi în minutul 60, după ce s-au mai ratat alte câteva mari ocazii. Peste doar două minute a fost eliminat Hagi, iar România a schimbat imediat registrul, trecând la o defensivă etanșă, cu Gică Popescu coborât libero între stoperii Andone și Iovan. Cu om în minus, am închis cărările, danezii n-au prea avut ocazii, iar fluierul final a declanșat bucuria unui rezultat imens.
Acel 15 noiembrie 1989 poate fi puntea spre acest 15 noiembrie 2019. Cu arcuri de elan, cu parapeți de curaj și cu nituri făcute din risc. Hai România!

ROMÂNIA-DANEMARCA 3-1 (2-1)

Miercuri, 15 noiembrie 1989, ora 14:00 Stadion Steaua, 30.000 de spectatori. Arbitru: Tulio Lanese (Italia)
Balint (25,60), Sabău (37)/Povlsen (6). Eliminat Hagi (62).

România: Lung – D. Petrescu, Andone, Iovan, Rotariu – Sabău, Gh. Popescu, Lupu, Hagi – Lăcătuș (76 Mateuț), Balint (86 Ungureanu). Selecționer Emeric Ienei.

Danemarca: Schmeichel – Sivebaeck (73 Elstrup), L. Olsen, K. Nielsen, I. Nielsen – Jensen, Bartram, M. Laudrup, Lerby – B. Laudrup, Povlsen. Selecționer Sepp Piontek.