Vorbele lui Mirel Rădoi

Cum antrenează selecționerul U21 am văzut. Merită văzut și ce, și cum spune

La 3-0 cu Ucraina, cu acea mult lăudată Ucraină, campioană mondială U20, e ușor de vorbit. Mult mai ușor decât după înfrângerea de luna trecută, de la Aalborg. Dar nici atunci nu era extrem de dificil. Când se ratează un penalty în ultimele secunde, cel mai ușor e de pus eșecul pe seama acelei ratări.

Sinceritate

Dar după fluierul final din Danemarca, Mirel a spus că și dacă am fi egalat, n-am fi meritat remiza. Mai găsiți un antrenor român, indiferent de la ce nivel, de la selecționatele de preșcolari până la cele de old-boys, care să nu-și agațe în piept, ca pe o decorație, o remiză în deplasare, pe pământ danez! A se vedea și cât ne-am fălit, la echipa mare, cu acel 2-2 de la Oslo, obținut cu mare șansă și, ar zice nu doar norvegienii, ci și neutrii, nemeritat.

Povestea cu Adrian Petre

Cu Ucraina, atacantul lui Esbjerg a venit de pe bancă și a dat două goluri, de fapt unul și jumătate, pentru că primul e mai mult autogol. Chestionat pe această temă, chiar cumva mustrat, Rădoi a acceptat că poate a comis o eroare nebăgându-l pe Petre de la început. Și că acceptă, măcar cu titlul de glumă, ca Petre să-l certe pentru netitularizare. Altul ar fi recitat versete tehnico-tactice și psihomotivaționale despre deplasarea atacanților în careul advers și despre rolul determinant al celui care vine de pe bancă îmboldit de dorința de revanșă.

Povestea cu Andrei Vlad

Când s-a aflat formația, cu vreo două ore înainte de meci, cu Vlad în poartă, și nu cu Aioani, s-au pornit speculațiile, pe site-uri, dar și în studiourile tv. Că fecesebistul n-a mai apărat de două luni, că a făcut o mie de gafe în start de sezon, că târgovișteanul, titular și în Danemarca, e în mare formă, n-a mai luat gol de patru meciuri în campionat. În sfârșit, dar nu în cele din urmă, că finul Mirel face jocurile nașului Gigi, titularizându-i pupilul. Deși cei doi nu-și mai vorbesc de câțiva ani, sau, mai bine zis, ca să fim corecți până la capăt, finul refuză apelurile nașului, total necreștinește în accepțiunea celui din urmă. Mirel a lămurit în doar câteva vorbe strania, pentru mulți, titularizare: Vlad are un joc de picior mai bun și participă astfel mai cu folos la lansarea atacurilor noastre. Punct.

Povestea cu Velisar

Cineva a întrebat în conferința de presă despre Velisar. Se știe, fundașul stânga e împrumutat de Petrolul, unde probabil că n-avea loc!!!!!, la Gaz Metan. Probabil că autorul întrebării era un jurnalist ploieștean, fidel conducerii petroliste, și dorea să scoată în evidență niște inexactități în joc ale subiectului în cauză. Mirel a clipit de câteva ori, iritat de întrebare, însă i-a răspuns calm curiosului spunându-i că Velisar, când se pierdea mingea, trebuia să rămână lângă fundașul dreapta advers, nu să intre în centru. Alții ar fi răspuns opăriți că asta e treaba lor tactică, dacă nu cumva ar fi adăugat, cu vădită iritare, acel deja clasic „Altă întrebare!”.

Cuvântul dat

Mai amintim că, după Aalborg, Mirel a spus că a greșit atât selecția, cât și tactica aleasă? Amintim, pentru că nu e o declarație care să treacă neobservată. Dar e obligatoriu de notat că în ultimele zile el a vorbit de mai multe ori despre Turneul Olimpic, programat peste vreo zece luni. Într-un peisaj în care ni se tot spune că „meciul cel mai important e cel care urmează”, noi aducem vorba despre ce va fi vara viitoare în Japonia. Cum Mirel ne-a informat că nu-l interesează ofertele, indiferent de numele clubului, e clar că va fi acolo, în delegația olimpică. E om de cuvânt.