Rafturile și sertarele lui Dan Petrescu

Îi datorăm antrenorului CFR-ului cea mai prețioasă victorie românească a ultimilor ani în Europa

Să explicăm la început de ce acest CFR-Lazio 2-1 e mai prețios decât FCSB-Lazio din februarie anul trecut. Pentru că succesul de acum adună trei puncte într-o grupă de patru echipe și deschide perspectiva calificării în primăvară. Prin comparație, acel 1-0 din februarie 2018 a fost doar manșa tur a unei „duble”, finalizate cu un dur 1-5 pe Olimpico și cu o eliminare. A fost important, dar n-a dus la calificare, mai urma un meci. Și acum va mai fi unul în Cetatea Eternă, în noiembrie, însă el nu va trimite pe nimeni acasă, ci doar va opera în matematica grupei.

Căpos, dar rațional
Da, e încăpățânat Dan Petrescu! Dacă el ajunge la concluzia că Omrani s-a cam antrenat în dorul lelii înainte de meci, îl lasă rezervă, chiar și în condițiile în care nu-l are pe Țucudean. Îl bagă pe Lacina Traore, despre care acum o lună spunea că „deocamdată pentru mine e doar un fost fotbalist”. Însă își dă seama că nu merge treaba cu Lacina, îl scoate la pauză și înșurubează în locul lui un Omrani viu, dornic de revanșă, „cum adică, Mister, mă lași pe bancă după ce ți-am dat o grămadă de goluri europene?”

Ca să rupi apărarea lazială, ai nevoie de un atacant cu registru variat, precum marseillezul, nu doar de un turn de control ca Traore. De adăugat că Petrescu are și puțin noroc cu acel penalty venit din mai nimic, pentru că la 0-1 probabil că Bilel n-ar fi intrat în locul lui Lacina, ci în locul unuia dintre cei trei stoperi.

A băut apă după Contra? Sau altceva?
Contra a suprapopulat linia defensivă cu Spania, cinci fundași, și a fost criticat pentru că nu i-a ieșit. Probabil că și Petrescu și-ar fi auzit destule dacă rezultatul era defavorabil, inclusiv neaoșa constatare că ar fi băut apă după selecționer. Dar „lateralii” lui Petrescu, adică Peteleu (preferat, probabil, tocmai pentru dragul său de atac mai ponderatului Susici) și Camora, n-au fost doar fundași, ci și, de destule ori, aripi. Ideea e că pentru a folosi matricea cu trei apărători centrali, trebuie s-o știi. Petrescu, cu Urziceniul, a bătut în acel sistem cu 4-1 la Rangers și cu 1-0 pe Sevilla.

Ce forță are Estul?
Victoria cu Lazio e de așezat pe raft, în vitrină. E semn că Estul uneori, ce-i drept rar, are capacitatea de a răzbi în lupta cu cei pe care avem mereu masochismul de a-i numi „bogați”. Pentru a câștiga, chiar și ocazional, în fața coloșilor occidentali, îți trebuie fie ceva parale (Steaua Roșie îi plăterște 800.000 de euro pe an lui Marco Marin, iar banii îi dă Gazpromul, care e atât sponsorul sârbilor, cât și al întregii Ligi), fie ceva minte, fie ambele. CFR-ul e un club care dacă nu lua campionatul sau nu intra în grupele europene, ar fi avut mari dificultăți economice, iar de întins la salarii nu s-a întins la mai mult de o treime cât are decarul mai sus amintit al belgrădenilor, așa că a trebuit să surmonteze prin inteligență deficitul financiar.

Raftul, ca raftul. Dar ce are Petrescu în sertar?
La 72 de ore după Lazio, CFR vine pe Arena Națională pentru meciul cu FCSB. Încă în euforia victoriei cu romanii, Petrescu a zis că schimbă tot, poate doar Omrani și Traore, care au jucat doar câte o repriză, să fie păstrați. Într-adevăr, aproape de fiecare dată după serile europene, „Bursucul” a scos din sertar, în week-end, în campionat, o cu totul altă formulă. Da, dar atunci erau meciuri cu Chindia, cu Clinceni sau cu un Dinamo abulic și derutat. Acum e un FCSB care a bătut recent Viitorul și Craiova și probabil că Petrescu va băga mâna în sertar după doar cîțiva jucători noi. Sigur Itu și Costache, probabil Susici, Vinicius, Luis Aurelio, poate Hoban și Mureșan. În rest, tot gladiatorii din „arenele romane”