Avem sorții! Ne mai trebuie stadioanele! Și, mai ales, calificarea!

Faptul că ni s-a atribuit ceremonia de stabilire a grupelor Euro 2020 pune o presiune în plus pe români. Constructori, internaționali, selecționer

Nu va fi doar o festivitate pe 30 noiembrie la București, ci va fi mai mult decât atât! Va fi un semn că noi, românii, nu suntem un zarzavat oarecare, ci un ingredient important în imensa oală de ciorbă a la UEFA, îmbietor mirositoare. Avem cuvinte frumoase de la Karembeu, avem ambasadori și vom găzdui un eveniment de gală. Rod, să recunoaștem, al inspirației echipei federale de a intra pe sub pielea unicului candidat Ceferin, reales recent pentru un nou mandat.

Să duduie șantierele!

Venind în ultima zi de noiembrie la București, mai marii fotbalului european, dar și delegații echipelor calificate, vor găsi o Capitală împopoțonată, aflată în ajunul Zilei Naționale. Nu-i nimic rău că vom mătura și vom pune stegulețe cu dublu scop: parada militară și defilarea Europei fotbalistice. E posibil ca unii oaspeți să-și schimbe pentru câteva ceasuri costumele negre cu ținute de șantier și să vadă cum se toarnă betonul în Ghencea sau cum se sapă în Giulești. Dar finalizarea stadioanelor la termen e doar una dintre probleme. Chiar și neterminate, probabil că ele își vor putea îndeplini rolul de baze de antrenament până la un soroc fixat la încă o jumătate de an după tragerea la sorți. De finalizat, le finalizăm noi cumva după turneu. Și rămân ale noastre, nu ni le ia UEFA, după cum nu ne ia nici metroul ușor, sau trenul, sau ce-o mai fi, care va lega aeroportul de oraș.

Calificarea e marea problemă

Dacă meciurile de la Euro 2020 nu aveau loc și la București, puteam suporta o ratare a calificării. Ne-am cam obișnuit. N-ar fi fost nici prima, și probabil nici ultima dată când nu ajungem la o mare competiție. Însă găzduindu-se patru partide și la noi, e cam neplăcut să nu fie și România pe teren. Dar mai mult decât neplăcut, de-a dreptul iritant, frustrant, va fi să nu ne aflăm și noi printre cele 24 de bile care se vor învârti în lustruitele boluri! Va fi groaznic, aproape de nesuportat, să vedem că însemnăm doar un teatru de operațiuni, un teren neutru, chiar dacă ospitalier, pe care își desfășoară activitățile de lux lumea bună din care noi nu facem parte!

Cum se poate evita frustrarea

Ca să nu trecem prin aceste stări sufletești profund neplăcute, e OBLIGATORIU!!!!! să ne calificăm. Până pe 14 martie participarea la Turneul Final era privită într-un fel, din 15 martie, dat fiind că tragerea la sorți va avea loc la noi, calificarea cade într-o cu totul altfel de lumină! Fără a ne feri de vorbe mari, există PRESIUNEA CALIFICĂRII! Nimeni nu va ține cont că Spania e aproape invincibilă, că Suedia a jucat sfert de finală la Mondiale, că mai e și Norvegia prin peisaj sau că noi am intrat în grupa preliminară din urna a patra. Toate acestea devin amănunte, detalii de care suporterii fotbalului românesc vor face abstracție în următoarele opt luni, pe durata preliminariilor. Trebuie să facem cumva și să ieșim măcar pe locul doi!

Ca să ajungem acolo, trebuie să depășim obligatoriu Suedia. Iar primul meci cu ei e sâmbăta viitoare, pe pământ scandinav. Dacă-l pierdem, n-avem decât ca pe 30 noiembrie să ne ronțăim în tihnă fasolea cu ciolan. Putem să-i punem și ceapă, că oricum nu figurăm pe lista invitailor, printre costumele slim fit de la Romexpo. Așa trebuie să vedem lucrurile, începând chiar din clipa asta!