Recolta lui Contra din Derby

După un astfel de meci, se discută mai mult despre ce va fi decât despre ce este. Cine va veni, cum va fi în play-off. Prezentul mohorât e lăsat în urmă

Rednic ne spune cum ar fi arătat Derbyul dacă Dinamo ar fi avut atacanți de valoare. Asta înseamnă că Popa și Axente nu întrunesc standardele. Și ne anunță că va veni un fost golgeter al campionatului, identificat imediat în persoana lui Gregory Tade. Sunt, așadar, speranțe că în viitorul apropiat ofensiva lui Dinamo va avea altă față și altă eficiență.

Dică ne povestește cum s-a închis el după eliminarea Bizonului. Nu că până atunci ar fi debordat de frenezie ofensivă. Și ne spune că echipa va arăta mult mai bine după revenirea batalionului de accidentați. Adică tot vorbe despre mâine, pentru că azi-ul e destul de cenușiu.

Ne e dor de acel 3-3

Pe 29 iulie, în etapa a doua a campionatului, a fost tot remiză, dar cu șase goluri. Esteții tacticii au vorbit atunci despre numeroasele greșeli care au dus la belșugul iluzoriu de pe tabela de marcaj. Sincer, e de preferat acel 3-3, cu toate gafele lui de apărare, penuriei de fotbal de calitate de duminică seara. Sigur, mult discutata temă a gazonului a influențat și ea calitatea, dar nivelul meciului a fost clar sub cel din iulie. Când, nici atunci, terenul, mai bun decât acum, n-a fost perfect. Dar la acel 3-3 din vară nu s-a ajuns numai prin gafe, ci și prin niște momente de fotbal bun, care acum, în toamna târzie, nu și-au mai făcut apariţia.

Avem ritm, dar n-avem calitate

Fotbaliștii au vrut. Și cei în roșu, și cei în alb-bleu. De alergat, s-a alergat. Dacă măsori distanța acoperită de Nedelcu sau de Hanca, doi dintre maratoniștii Derby-ului, ea nu e mult sub cât au alergat Fernandinho la City-United sau Witsel la Dortmund-Bayern. Nu aici suntem net inferiori. Ci la ce arătăm cu mingea după ce am reușit să facem rost de ea. La fotbalul pe care-l știm, la a scoate un adversar din joc, la a crea ceva periculos în terenul advers. La valoare, într-un singur cuvânt. Când cel mai bun om al Derbyului e un tip care a împlinit deja 38 de ani, Teixeira, înseamnă că nivelul celorlalți nu e cel pe care îl tot așteptăm. De exemplu, plăcile turnante ale lui Dinamo, Cooper și Gomelt, par alcătuite dintr-o rocă necunoscută. Cu așa mijlocași, poți să cari mingea ca pe un bolovan, însă creația pare o noțiune stranie și necunoscută. Și nu doar terenul prost le ștampilează valoarea celor doi. E greu de imaginat că pe un gazon impecabil cuplul croato-panamez ne-ar arăta lucruri consistent mai bune.

Are și Contra dreptate

Dar nu doar asupra străinilor planează semne de întrebare. Pe teren au intrat 28 de jucători, dintre care doar 10 au altfel de pașapoarte, ceilalți 18 fiind români. Dintre aceștia, la naționala mare va merge unul singur, Romario Benzar. Caz, poate, unic în istorie! Când după un Derby, Clasic sau cum i-o mai spune, prima reprezentativă se alege cu un singur convocat, trebuie să cădem adânc pe gânduri.