Când cel mai bun arbitru român devine penibil

„Omul «câine»”, titra Gazeta pe 31 martie trecut, pe ditamai prima ei pagină, după ce Ovidiu Hațegan opintise serios (fără să reușească) să strecoare Dinamo în semifinalele Cupei, în acel meci cu Craiova de la Severin, câștigat până la urmă […]

„Omul «câine»”, titra Gazeta pe 31 martie trecut, pe ditamai prima ei pagină, după ce Ovidiu Hațegan opintise serios (fără să reușească) să strecoare Dinamo în semifinalele Cupei, în acel meci cu Craiova de la Severin, câștigat până la urmă de olteni la loviturile de departajare. Rușinos pentru un arbitru de Champions League, aflat atunci încă în cărțile pentru Mondialul din 2018. Ziarul socotea, în acel moment, că raportul greșelilor sale din ultima vreme în favoarea lui Dinamo era 11-1! Între timp, diferența e sigur mai mare.

De-atunci, marele arbitru care și-a cedat locul la Mondiale reprezentativei Elveției, a mai zbârcit un Dinamo-Craiova (cel din toamnă, din turul sezonului regulat) și a mai nenorocit unul, acest frumos, pasionant, alert și remarcabil 2-2, pe care fluierul său a pus nu pata neagră a greșelii umane, ci pata mizerabilă a erorilor comise într-un singur sens, într-o singură direcție.

Două penaltyuri limpezi nedate Craiovei și lăsarea pe teren a lui Monroy sunt erori mari, dar când acestea sunt mereu în defavoarea uneia și aceleiași echipe, ele trec dincolo de imperfecțiunea ființei umane, de capacitatea ei genetică de a greși și se mută în mâzga cenușie a arbitrajelor nu doar șmecherești, ci de-a dreptul năclăite de incorectitudine, de care credeam, naivi, că am scăpat o dată pentru totdeauna.

Nota 4 din Gazeta de luni trece, trec și cele câteva runde obligatorii de pauză, mai vin niște delegări pe-afară, niște baremuri consistente. Dar impresia de găzdar al anilor optzeci nu se poate șterge de pe fruntea unui intelectual, unui medic care tot încearcă de câțiva ani să ne facă să-l vedem ca pe un arbitru modern, demn de mileniul trei. Ne va fi greu să-l mai privim vreodată așa cum își dorește el să fie privit.

Două momente ilustrative de duminică seara, nu neapărat în ordine cronologică:

Primul. Întrebat direct, chiar abrupt, de Dan Udrea la TelekomSport, dacă după un asemenea meci Hațegan ar trebui reținut de la delegări, Cristi Balaj a răspuns, cu capul în pământ, că da. De notat că Balaj e prieten cu Hațegan, dar mai prieten e cu adevărul.

Al doilea, în comentariul său de la Look TV, Sorin Cârțu a zis, la un corner pentru Dinamo, „Hațegane, du-te și tu să dai cu capul!”.

Aproape că nu mai e nimic de spus!