Barză, varză, mânz, Băluță
De regulă bățoși, cu metaforele uitate acasă și pedant de tehnico-tactici, colegii de la "La Gazzetta dello Sport" și-au ieșit din matrice și au scris cu nesperat de mult pepperoni despre deplasarea Milanului în acest colț de Europă, fix pe unde acum aproape două milenii imperatorul Traian trecea Danubiul să le facă terme și apeducte unor barbari bărboși, îmbrăcați în blănuri de oaie.

În relatările de pe legendarul suport roz se spunea ceva de tribune însuflețite, de localnici veniți să aștepte Cometa Halley, pe care ai privilegiul s-o vezi cel mult o dată în viață. Cometa Halley era, firește, Milan, silită de împrejurări să-și înceapă noul sezon de războaie de cucerire la castrul Drobeta, într-o insolită margine de imperiu.
Text bun, inspirat, luxos ca o eșarfă de firmă cumpărată din Galeria Vittorio Emanuele cu trei chenzine est-europene, spre a fi făcut cadou unor rude sărace. Dar compunerea vioaie din „La Gazzetta” s-ar fi potrivit la vreun 4-0 pentru Milan, cu barbarii reduși la tăcere de simpla defilare a legiunii lombarde.
La un 1-0 mic, cu un gol venit pe final de primă repriză dintr-o lovitură liberă laterală care n-a prea fost, parcă nu prea mai merge povestea cu cometa. Când Donnarumma te salvează de golul lui Mitriță, când tot Donnarumma parcă trage de timp în repriza a doua, lași cometele și e bine să observi că un decar, unul Băluță, primește mingea între trei adversari și iese printr-o execuție rafinată dintre Niang, Musacchio și Kessie, pasând cu călcâiul.
Când același „piccolo, ma veloce numero dieci” ți-l întoarce pe toate părțile pe Unchiu’ Abate, parcă îți vine să scoți textul în care vorbeai și ceva despre atmosfera de picnic de la granița imperiului.
Aici, pe malul Danubiului, printre varza, barza și mânzul dacilor, ți-a cam trecut săgeata de arbaletă pe lângă ureche. Dacă dacul acela mic dădea și gol, nu mai vorbeați de comete, ci vă înveleați în mătăsuri chinezești, pe scut!