Alin Buzărin

Oltenia continuă să dea nu doar fotbaliști, ci și povestitori cu har și cu simțul umorului. Plus memoria de PC de ultimă generație

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Alin Buzărin
Culorile fotbalului alb-negru

Lupu pasează lung, peste 40 de metri. Apoi, peste câteva minute, bagă o alunecare impecabilă. Are 52 de ani, e „oversized”, cum ar zice corporatiștii de astăzi despre un tip cu o burtă respectabilă. Dincolo, Belo nu e deloc oversized. […]

...

Victimele lui Oscior

0-5 la juniori mari, 1-5 la cei mici! Nu oriunde, ci în competiții oficiale, turnee de calificare! În aceeași zi! Dacă ar fi fost o singură înfrângere la scor, am fi zis că e o întâmplare. Dar se pare că […]

...

Avem sorții! Ne mai trebuie stadioanele! Și, mai ales, calificarea!

Nu va fi doar o festivitate pe 30 noiembrie la București, ci va fi mai mult decât atât! Va fi un semn că noi, românii, nu suntem un zarzavat oarecare, ci un ingredient important în imensa oală de ciorbă a […]

...

Adios, Julio Baptista! Și gracias!

Julio intră în analele fotbalului românesc. Niciodată un fotbalist cu asemenea CV nu evoluase în România și probabil că vor trece mulți ani până când depozitarul unei astfel de biografii va mai păși pe gazoanele noastre. Resurse umane Trei ani […]

...

Secunda și anii lui Culio

Nu doar fabulosul Culio de la Roma, ediție 2008, pare amintire, ci și cel de acum un an și ceva, care se făcea remarcat prin transformarea impecabilă a impresionantei serii de penaltyuri expediate de arbitri pe adresa CFR-ului lui Dan […]

...

Echipele și certitudinile lui Mutu

Acum vreo zece zile, Mutu se însura a treia oară, pe o plajă mîngîiată de soare din Cuba. De-atunci încoace se tot transferă, și a izbutit să parafeze cu ASA într-o seară în care viscolul se transformă în ger, iar el încearcă să se transforme dintr-un globbe-trotter răzvrătit într-un om pentru Euro 2016.

Permalink to Echipele și certitudinile lui Mutu
duminică, 17 ianuarie 2016, 9:55

Un Euro mai mult pentru el decît pentru România. Care s-a calificat la Paris fără el și căreia îi e greu, aproape neverosimil să-l includă în planuri.

„Becali e fraier dacă nu-l ia și pe Adi”, ne anunță Mitică Dragomir, adăugînd că „Steaua i-ar sparge pe toți cu Marica și cu Mutu”.

O fi Becali în multe alte feluri, dar fraier sigur nu e. Dacă a negociat o lună cu Marica, probabil cu Mutu ar negocia doi ani. iar Adi are deja 37, așa că nu prea mai e timp de pierdut. Și, în plus, Steaua l-a luat deja pe Bawab, decarul cu numărul 20 de care avea atîta nevoie.

Nu demult, Mutu era cît pe ce să meargă la Pandurii, dar Edi Iordănescu a risipit urgent aromele zvonului. Sindicatele miniere au cu totul alte priorități și nu-și pot permite acest lux. Corect, luxul a fost mereu al „burghejilor” și n-a făcut niciodată casă bună cu proletariatul și cu mișcarea muncitorească.
Apoi, la doar cîteva zile, Adi fusese mutat de zvonuri ceva mai în jos pe Jiu, la Craiova. Ar fi fost altă absurditate, o echipă care-și dă afară portarul esențial în 20 de etape fără înfrîngere, că nu mai poate să-l plătească, să angajeze un superstar aflat la asfințit. Într-un interviu pe sticlă de zilele trecute, Cîrțu a zîmbit amar, dar semnificativ, cînd a fost întrebat de o posibilă aducere a lui Mutu la echipa care și pe el l-a mătrășit tot plecînd de la ideea costurilor prea mari.

În fine, au mai trecut cîteva zeci de ore și cu puțin înainte de declanșarea codului portocaliu liniștea dinaintea viscolului a fost spartă de ideea că Mutu va juca în liga a doua, la Rapid. Pe 4.000 de euro pe lună și pe 60.000 primă de promovare. O promovare pe care, la ce nivel e în liga a doua, Rapidului îi va fi foarte greu s-o rateze, așa că acei 60.000 de euro ar fi un bilet de favoare din partea unui club care nu și-a plătit angajații de o jumătate de an. Și, în plus, Rapidul, în era Moraru, funcționează doar pe apă plată, lichid complet neinteresant în ierarhia valorilor lui Adi.

Și a apărut, pe neașteptate, varianta de viscol,Tîrgu Mureș. Dacă nu era ASA, oricum, mai rămîneau Petrolul, Botoșani, Astra. De ce nu Dinamo? Sau poate chiar Chiajna. Sau, cine știe, Voluntari…
Singura certitudine, singura echipă la care Mutu a jucat cu adevărat în ultima vreme, a fost un restaurant de pe „Icoanei”, unde n-a plătit o notă de aproape trei salarii minime pe economie, iar ospătarii au declanșat butonul de panică. Patronul a asigurat public, nu e nici o problemă, „domnul Adrian achită mereu a doua zi, prin virament!”. Nici o rangă, nici un prosop în care să fie învelită, furtună într-un pahar, sau în mai multe, cu… ce-o fi fost.

Aaaa, să nu uităm. Printre atîtea supoziții, și-a mai făcut loc încă o certitudine. Mutu a fost zilele trecute pe la Federație să vadă cum se poate face antrenor. La 37 de ani, parcă e mai potrivit așa, decît să visezi la Euro și la o echipă națională în care n-ai mai jucat de doi ani!

Comentarii (3)Adaugă comentariu

Danezu (41 comentarii)  •  18 ianuarie 2016, 16:30

Foarte corect . Cred ca-l f..e N’Doye .

barbu brailoiu (13 comentarii)  •  19 ianuarie 2016, 16:14

în orice caz, la tupeul lui, ceilalți îl vor pune pe alergătură, dacă vrea să primească mingea. alergătură – nu către prima cârciumă!

der_grosse (6 comentarii)  •  20 ianuarie 2016, 14:13

astept cu interes prima bataie in discoteca cu ungurii la ale caror gagici se va da. o sa joace cu ochelari de soare…

Comentează