115 selecții în libertate

Poate că nu e doar întîmplare ca Gică Popescu să revină în mijlocul alor săi exact în aceste zile în care normalitatea pare să cîștige, milimetru cu milimetru, lupta împotriva absurdului în care ne afundaserăm, an după an.

Procurorilor DNA li s-a respins recursul profesional la care-i obligă fișa postului, așa că Gică poate fi iarăși liber, după un an și opt luni de ispășire.

Ce va fi acum? Un om iese pe poarta închisorii și merge acasă. Un soț își ia în brațe nevasta, un tată își pupă copiii pe creștet. Un fiu poate să meargă la groapa tatălui pe care l-a pierdut în timpul pedepsei. Un fost mare fotbalist revine într-o societate pe care ani la rînd a făcut-o să se bucure.

Gică a greșit, a plătit prejudiciul cu mult timp înainte să fie condamnat, ceea ce înseamnă că și-a recunoscut vina. A suportat bărbătește decizia instanței, s-a dus la penitenciar și a stat acolo vreo 600 de zile cu decență, lansînd către exterior mesaje discrete, simțite, fără nimic eroic sau revanșard în ele. Ne-a trimis în acest timp o singură filă, scrisă de mînă, cu slova îngrijită, aproape de tipar, în care ne îndemna să-l înțelegem și să nu-l căinăm. Se întîmpla la puțin timp după încarcerare, înainte de a fi folosit el, fostul mare fotbalist, drept vehicul electoral de către premierul care părăsește Palatul Victoria, ce ironie a sorții!, exact în ceasurile în care Gică iese, la rîndu-i, pe poarta închisorii.

Nu e momentul să chibițăm dacă Gică va merge la Steaua, dacă va candida iarăși la Federație, dacă se va reapuca de impresariat. Nici să ne gîndim că, în litera legii, încă n-are voie să facă nimic din toate astea.

Trebuie doar, atunci cînd respirăm o gură de aer, să ne gîndim că acesta e îmbogățit cu cele 115 selecții ale lui Gică Popescu.