Dați un leu pentru Căliman!
Cum adică, pentru Căliman? Cine e Căliman? Există și oameni care nu știu?

Constantin Căliman, director general al CSM București, clubul mult preaîncercatei și mult preaarestatei Primării a Capitalei. Venit prin detașare de la Ministerul Educației și Cercetării. Un domn bine, grizonant, cravată roșie, batistă la piept, cu adînci reflexe bugetare deprinse în prezidii și funcții înalte. Demisionar de la club, pentru că noul primar general, fie și interimar, nu prea e de acord cu risipa de bani publici de la CSM. Dar rămas deocamdată în funcție pentru că, nu-i așa?!, nimeni nu se înghesuie la o muncă de răspundere ca a dumnealui.
Respirația bugetară a domnului Căliman răzbate din interviul pe care l-a oferit alaltăieri Gazetei. Are un buget de 7 milioane de euro pe club, 2,5 milioane doar pe echipa de handbal feminin, și nu-i ajunge. Vrea măcar 10 milioane de euro, adică vreo 45 de milioane de lei. „Unu la sută din bugetul Bucureștiului”, se tînguie bugetarul care probabil că n-a produs vreodată vreun leu, ci doar a deschis robinetul pe unde curgeau bani cu presiune de la stat.
Chiar nu înțelegeți? Ce, e mult unu la sută, o firimitură, acolo, din megabugetul Capitalei? Nu e mult, e enorm! Să zicem că în București sînt un milion de contribuabili, am dat la o parte minorii, lucrătorii la negru și plecații în străinătate. Asta înseamnă ca 10.000 (zece mii) de oameni să-și verse taxele locale în bugetul CSM-ului germinat de Sorin Oprescu și udat cu sudoare de Căliman.
10.000 (zece mii) de oameni să-și dea taxele la CSM pentru ce? Domnul Căliman zice că pentru salvarea sportului bucureștean. Care salvare? Cu handbaliste aduse dintre Tropice și Cercul Polar și plătite, fiecare, cu peste 10.000 de euro pe lună? Cu banii ăștia, cu acel leu pentru Atheneu, cu care bugetofagul Căliman vrea să dezvolte sportul, plătești lejer toți învățătorii dintr-o școală de cartier. Sau repari sutele de gropi în care-și frîng gîtul oamenii de rea-credință, incapabili să priceapă că unu la sută din bugetul Capitalei în fond nici nu e așa de mult!