Terenul prost de la Ploiești e o pedeapsă?

E anormal ca un stadion construit în urmă cu patru ani, cu tribune pentru mileniul trei, să aibă un gazon de anul 1595, cel al bătăliei de la Călugăreni.

Dacă vorbeam de un gazon prost la Constanța, la Călărași sau la Craiova, pe Extensiv, puteam s-o dăm pe vîrsta arenelor. Dar e anormal ca un stadion construit în urmă cu patru ani, cu tribune pentru mileniul trei, să aibă un gazon de anul 1595, cel al bătăliei de la Călugăreni, unde istoria spune că Mihai Viteazul ar fi cîștigat meciul cu turcii, profitînd de avantajul terenului mlăștinos.

Terenul Stadionului „Ilie Oană” e prost pentru că e îngrijit prost și insuficient. La mijloc, ca de fiecare dată cînd la noi ceva șchioapătă sau nu merge deloc, sînt banii, mai bine zis lipsa lor.

Stadionul e al Primăriei, iar Petrolul, echipa de fotbal, e beneficiară. Așa scrie în acte, însă și în designul realizat din culorile scaunelor de la tribuna a doua. Dar nu Primăria propriu-zisă se ocupă de stadion, ci firma SGU. O societate comercială care administrează arena. Societatea aparține în totalitate de Consiliul Local Ploiești, adică reprezintă forma ideală de dribling fin pe care statul o poate realiza la limita de interferență cu privatul.

La această societate are datorii Petrolul. Mult, peste un sfert de milion de euro. Din cauza neplății datoriilor, firma (semi)privata a statului a lăsat terenul să ajungă așa. Nu i-a asigurat lucrările pe care trebuia să i le facă din timp în timp. Pe care, neputîndu-le realiza singură, probabil că le-ar fi subcontractat unor specialiști, iar nota de plată ar fi ajuns pe biroul fraților Capră, cu comisionul administratorului cu tot.

Cînd cineva e dator la tine, paragina aducătoare de mușuroaie (petrolistul Beța s-a accidentat destul de grav călcînd într-o groapă a ierbii externalizate!) e ultima soluție. Ai la dispoziție calea amiabilă, apoi notificările, somațiile, instanțele de judecată, cererea insolvenței (ceea ce s-a și întîmplat), sau chiar solicitarea falimentului. În nici un caz această modificare de relief din zonă, pe care oamenii să-și rupă picioarele.

Să zicem că Petrolul pleacă în altă parte, spre rușinea orașului ce deține un stadion atît de frumos. Datoria tot neplătită rămîne, termenele la instanță sînt lungi. Ce face firma care administrează stadionul? Lasă mușuroaiele să crească? Păi, dacă le lasă, atunci, de fapt, ce mai administrează? Un stadion sau nişte dealuri înconjurate de tribune?