Silviu, fiul lui Silviu

În mod cert, Silviu senior, tatăl, a văzut partida în cantonamentul Craiovei (urma marele meci cu Voluntari!) și și-a adus aminte de propriile sale chinuri din urmă cu mai bine de 33 de ani.

Probabil că Silviu junior a dat click cu strîngere de inima pe caseta jocului de la Alkmaar. Are în Gazetă nota 4 și nu e nici o consolare că Budescu și Junior Morais au primit, fiecare, 2. Dacă autobuzul preistoric băgat în poartă de Astra ar fi avut gazolină pînă la final, Silviu ar fi primit 9, poate chiar 10, ca erou individual al unui retur în care echipa sa n-a arătat nimic, dar a salvat-o omul dintre buturi.

Așa, cu șutul stîngaciului Van den Linden (probabil singurul fundaș central din lume care execută absolut toate fazele fixe ale echipei sale!!!) luat printre mîini, el devine eroul negativ al acestui film prost și iese din orice fel de discuție față de titularizarea sa la Budapesta, la care în minutul 79 de la Alkmaar deja începuserăm să ne gîndim serios. Tătărușanu și Pantilimon sînt titulari la cluburi, ce nevoie ar mai fi de Silviu?!

În mod cert, Silviu senior, tatăl, a văzut partida în cantonamentul Craiovei (urma marele meci cu Voluntari!) și și-a adus aminte de propriile sale chinuri din urmă cu mai bine de 33 de ani.

Atunci, la început de martie, Bayern se antrena pe gazonul “Centralului” înainte de sfertul de finală
din Cupa Campionilor. Mai înainte fusese antrenamentul Științei, unde “principalul” Ion Oblemenco îi rupsese cu zeci, cu sute de șuturi, pe Lung și Boldici. Pe margine, antrenorul bavarezilor, ungurul Pal Csernay, se întreținea cu Zoli Crișan. În maghiara maternă a ambilor, firește. Csernay, văzînd potopul de șuturi, l-a întrebat pe Crișan cine crede că va apăra a doua zi. “A magasab”, adică acela mai înalt, i-a răspus Zoli, declasificînd o informație secretă.
Csernay a priceput imediat.

A doua zi, în start de meci, Breitner și Rumenigge îl învingeau pe “a magasab”, adică pe Lung tatăl, cu două șuturi din afara careului și pecetluiau calificarea lui Bayern. Pentru Silviu senior au urmat luni groaznice. A pierdut postul de titular, la un moment dat s-a pus inclusiv problema unui schimb cu Duckadam, care picase în Divizia B cu UTA, dar era convocat constant de Mircea Lucescu la lotul național.

S-a renunțat la schimb și în aceeași toamnă a lui 1982 Silviu a renăscut. A apărat extraordinar la Fiorentina, la Bordeaux și apoi, în poarta echipei naționale, tot la Florența, în acel istoric 0-0, care a semănat cumva ca direcție și sens cu meciul de la Alkmaar, minus gafa portarului.

Știți cîți ani avea Silviu senior atunci? 26, exact cît are fiul său acum. Iar Silviu junior mai avea șapte ani pînă să se nască și mult mai mulți pînă să afle și  să înțeleagă această poveste