Scaunele
Personajele principale ale debutului cronicii de la Steaua – Astra sînt scaunele din Ghencea. Unele rupte, dar și foarte multe goale. Roz și bleu, foste roșii și albastre cu mulți, cu foarte mulți ani în urmă.
La Steaua – Astra, […]
Personajele principale ale debutului cronicii de la Steaua – Astra sînt scaunele din Ghencea. Unele rupte, dar și foarte multe goale. Roz și bleu, foste roșii și albastre cu mulți, cu foarte mulți ani în urmă.
La Steaua – Astra, răsfățat cu denumirea de derby, scaunele au jucat un rol important. Peste cincisprezece mii dintre ele au fost neocupate. La alt meci, tot în Ghencea, cu Ceahlăul, au fost goale aproape toate, deși nu s-a jucat cu porțile închise.
Scaunele goale și colorate au devenit omniprezente în aproape toate transmisiile campionatului. Nu trebuie să ți se spună de unde se televizează, te prinzi imediat. Îți țipă în ochi galbenul Chiajnei. Te amărăște și te golește pe dinăuntru griul impersonal de pe Cluj Arena. Sau albastrul pal de la Craiova, care e totuși lider în clasamentul asistenței. Galbenul cu negru de la Brașov, portocaliul fost electoral de la Piatra-Neamț.
Acolo unde trebuia să fie oameni sînt doar culori. PVC plastic în bătaia soarelui sau a lucșilor. Dacă schimbi postul și te uiți la englezi sau la nemți, ai nevoie de minute bune să-ți dai seama la cine acasă se joacă. Acolo scaunele au culoarea hainelor oamenilor. Sînt ființe vii pe ele, avem de-a face cu suflete, plămîni, picioare și palme care aplaudă.
România propune, la prima ligă, o medie de 4.000 de privitori pe meci. Există ceva însuflețire la Petrolul, la Botoșani, mai nou la Giurgiu. În rest, totul pare să se prăbușească. Pe vremuri, Steaua găzduia 10.000 de oameni nu la derbyuri, ci la meciuri jucate la minus zece grade.
Nu televiziunea e de vină. N-or fi ratingurile de 0,0, așa cum ni se servește, dar nici departe nu sînt. Oricum, și cifrele celor care stau în fața micilor ecrane s-au subțiat. Din nouă meciuri, măcar la șase nu se uită mai nimeni. Iar deficitul de telespectatori nu se regăsește în tribune și nici nu trebuie pus doar în sarcina dificultății de a prinde Look TV. Pur și simplu, produsul nu mai atrage. Vorbim de cifre mult sub emisiunile de divertisment sau de cancan și chiar sub talk-show-urile unde uneori mai apare cîte un ofițer acoperit care se autodescoperă în direct.
Ne-am referit la o jumătate de sezon disputată iulie, august și septembrie, adică într-o climă plăcută. Încă la nocturne poți să stai în sacou. Ce va fi în noiembrie sau decembrie? Cine se va încumeta să dîrdîie aproape de miezul nopții? Și de ce? E ușor de anticipat, la meciurile din prima ligă vor asista din ce în ce mai multe scaune.