Amintiri cu Răzvan şi ciprioţii

Problema nu e cu cine a căzut Timişoara, ci cu cine a picat Şahtior

Poli n-are ce pierde. Ca să cităm o maximă a antrenorului advers, Mircea Lucescu spunea că orice pas de-aici înainte e un dar de la Dumnezeu. […]

Problema nu e cu cine a căzut Timişoara, ci cu cine a picat Şahtior

Poli n-are ce pierde. Ca să cităm o maximă a antrenorului advers, Mircea Lucescu spunea că orice pas de-aici înainte e un dar de la Dumnezeu. Violeţii (sau galben-negrii?) din Banat şi-au recuperat cele 6 puncte, au urcat pe loc de Ligă şi acum n-au decît să încerce Doneţkul cu degetul. Dacă reuşesc minunea să se califice, bravo lor! Dacă vor fi eliminaţi, mai au un tur de play-off şi apoi grupele Europa League, competiţie care e şi ea tot pentru oameni.

Problema e la Şahtior. De fapt, nu la Şahtiorul în sine, ci la Mircea Lucescu. La o zi după operaţia pe inimă, asta-i mai trebuia! Să cadă cu o echipă românească, mai mult, cu una antrenată de Sabău, unul dintre copiii săi, pe care l-a crescut şi l-a valorificat la Dinamo şi apoi în Italia. După ce l-a pupat pe creştet pe fiul biologic Răzvan, acum probabil că-l va pupa şi pe adoptivul Neluţu. Cum să n-ai probleme cu inima, cînd cazi numai cu ai tăi, cînd trebuie să vii mai mereu în România, ca adversar, pe stadioane de care te leagă amintiri dragi? La cum i se potrivesc sorţii, Mircea Lucescu mai are să cadă în cupele europene cu doamna Nely şi cu nepoţii, în rest i-a cam avut adversari pe toţi cei apropiaţi!

Probleme şi dincolo, la Vaslui. În faţa echipei lui Cristi Dulca (va trebui să ne obişnuim cu expresia asta!) va sta Omonia, care acum cîţiva ani s-a agăţat ca scaiul de gîtul lui Dinamo, „cîinii” calificîndu-se greu şi tîrziu, dintr-o lovitură liberă a lui Claugol. Tineţi minte  şi debutul lui CFR în Europa cu Anorthossis! Pe ciprioţi, dacă-i baţi, victoria trece drept un loc comun. Şi ce dacă?! Dar dacă te bat ei, începe lumea să te arate cu degetul şi să-ţi zică, bună, dragă, ce mai faci, Famagusto? Omonia are brazilieni, nemţi, polonezi, greci şi mai are şi cele 40 de grade de la începutul lui august. Dar Wesley vine din Brazilia, unde e măcar la fel de cald.

Puţin şi despre Steaua, mai ales că-l ascultăm din ce în ce mai des pe Bergodi şi ne place acel „magari” cu care ne invită la calm. Vorba lui Cristiano, mai întîi returul de la Budapesta. Flamurtari şi Motherwell, adică un castru albanez şi o distilerie scoţiană, mai au de jucat o manşă. Parcă ar fi mai buni scoţienii, pentru că la albanezi nu ştim dacă mai găsim vreun Kastrati, să ne dea pasă de gol!