Un meci deviat

Dacă eşti neutru, după un asemenea meci regreţi timpul pierdut. Te doare capul, te simţi frustrat că eşti compatriot cu un campionat a cărui perlă e, de fapt, o mărgică din sticlă ciobită pe care o presă lipsită de alte […]

Dacă eşti neutru, după un asemenea meci regreţi timpul pierdut. Te doare capul, te simţi frustrat că eşti compatriot cu un campionat a cărui perlă e, de fapt, o mărgică din sticlă ciobită pe care o presă lipsită de alte răsfăţuri se străduieşte s-o facă bob de aur. Gazeta a comemorat recent amintirea clasicului cu un DVD de nostalgie, a cărui frumuseţe prezentul n-o poate atinge şi nici n-o merită.

A fost derby-ul fricii, cu doi iepuri care-şi văd umbra urechilor şi mai lungită decît în realitate. S-a terminat egal pentru că nimeni n-a ştiut cum să facă să cîştige. Dinamo a aşteptat din minutul 1 să vină minutul 90, Steaua a aşteptat din minutul 1 pînă în minutul 90 să-i cadă golul din tribunele însufleţite în jurul nimicului lustruit. Sau din cer, dar cerul nu iscă decît stele de mai, ofuscate şi ele că sînt nevoite să strălucească deasupra unui asemenea subiect generator de antinevralgice.

S-au dat cele două goluri din două şuturi deviate, care nedeviate n-ar fi fost goluri, ci eşecuri contabilizabile în statistici aride. Un asemenea meci deviat, care s-a terminat egal din două şuturi deviate, aşa se numeşte, MECI DEVIAT!!!!! Reţineţi termenul! Ne va folosi să catalogăm cu el toate urîţeniile tehnico-tactice care fără îndoială se vor îmbulzi în viitor pe capul nostru, cerîndu-ne noi şi noi antinevralgice.