Diplomă de maturitate

Craiova nu e echipa momentului, ci doar o formulă care trebuie să-şi arate eficienţa

Napoli e un rebel tomnatic, cu chipul cuprins de plete tinereşti. Un june copt care vrea să dea din pîrgul său tinerilor din jur. Ne-am obişnuit […]

Craiova nu e echipa momentului, ci doar o formulă care trebuie să-şi arate eficienţa

Napoli e un rebel tomnatic, cu chipul cuprins de plete tinereşti. Un june copt care vrea să dea din pîrgul său tinerilor din jur. Ne-am obişnuit să-i numim pe olteni „tineri” în virtutea unui reflex, mizînd pe sîngele lor năvalnic şi uitînd că, dincolo de cîteva plombe, ei joacă împreună de aproape trei ani.

Mai degrabă Craiova e tînără în rutina ei. E un mecanism biologic funcţional, în ciuda tinereţii sale. Nu e numai sînge proaspăt. Mai trebuie luată în calcul şi fruntea înaltă a lui Dorel, şi experienţa lui Bornescu sau Şoavă (mai bun de la o etapă la alta) şi chiar cumpătarea patronului. Pînă nu demult, Adrian Mititelu era Muhammad Ali pînă împreuna mănuşile cu adversarii  şi, adesea, o semimuscă învelită în prosoape, să nu i se vadă rănile, atunci cînd se dădea jos printre sforile ringului. Luînd multe bobîrnace, dar şi cîţiva pumni în bărbie, sub forma unor amenzi absurde, patronul s-a mai temperat, înţelepciunea căpătată ducîndu-se şi spre echipă.

Duminică, la Galaţi, Craiova a desfiinţat o teorie pe care o enunţaseră cu o zi mai devreme Rapidul şi Vasluiul, rivalele ei la insignifiantul, lemnosul şi dăunătorul titlu de echipă a momentului. Anume aceea că pauza de două săptămîni ar fi făcut rău celor aflaţi în formă. Oltenilor nu le-a dăunat, dimpotrivă. Le-a dat liniştea de a aştepta pe Dinamo cu încă o victorie. I-a impus prin valoarea lor, i-a confirmat nu doar ca talentaţi, ci şi ca puternici. Se spunea că Dorel şi Costea cel mare (deocamdată fără majusculă, că dăunează!) vor veni cu moralul spre minim de la echipa naţională. Tocmai ei doi au dat tonul în faţa Oţelului, semn că un meci, chiar şi prost, în faţa lui Dejan Stankovici te căleşte mai mult decît o sută de promenade pe aleile campionatului.

Deasupra Craiovei stă soarele unui derby care va rupe stadionul. Tot deasupra ei, mai jos şi mai ameninţător decît cerul, stă povara de a transforma acest meci în mult mai mult decît înseamnă un meci în sine. Dacă-l vor privi ca pe un război contra cotropitorilor de milenii, oltenii riscă să rămînă cu mîna pe teaca săbiei. Dacă vor avea luciditate, măcar de cîtă au dat dovadă la Galaţi, atunci chiar sînt în cărţi. Dinamo e puternică, Ştiinţa dă dovezi că s-ar transforma din ceată de răzvrătiţi  în echipă de fotbal. Poate ieşi un meci memorabil, în faţa recordului de public al acestui campionat.

Cu o singură condiţie. Ca oltenii să ia ancestralul „Muică!” drept chemare de luptă, nu ca pe un strigăt de jale!