Cum aşa? Doar erau nevinovaţi!
Curtea de Arbitraj pentru Fotbal suferă acut! O doare undeva de ancheta DNA!
Era cald, era vară şi era frumos. Pe ecrane şi în paginile ziarelor se contura un personaj: Daniel Florea, şeful CAF. Avocat în viaţa civilă, după ce […]
Curtea de Arbitraj pentru Fotbal suferă acut! O doare undeva de ancheta DNA!
Era cald, era vară şi era frumos. Pe ecrane şi în paginile ziarelor se contura un personaj: Daniel Florea, şeful CAF. Avocat în viaţa civilă, după ce se săturase să fie funcţionar de stat la AVAS, era judecător în fotbal. De la mierosul „Onorată instanţă” la acel „Linişteee!” al celor care împart dreptatea cu ciocănelul în mînă şi cu portretele împricinaţilor lipite de suflet.
Comisia de Disciplină găsise Steaua vinovată şi o depunctase. Nu foarte tare, ci doar atît cît să n-o coboare sub locul doi. Comisia de Apel păstrase decizia. Şi a venit Daniel Florea, tînărul acela cu aer de curtean milenarist de nădejde, şi a spus că nu, nu e corupţie, totul e OK, oamenii sînt nevinovaţi. Pentru acest verdict scos din joben s-a certat cu naşul Ionuţ Lupescu înainte de vacanţa comună în Sardinia, a mîncat midii şi stridii la altă masă şi a compus texte pe pagini întregi, în care să arate cîtă dreptate are el (şi, alături de el, Gigi Becali), cîte ameninţări şi cîte oprimări suferă el pentru a dovedi că adevărul e numai unul. Apoi, repatriat din concediul mediteranean, şi-a confecţionat o mină de Cattani mioritic şi neînţeles, pichetînd redacţiile şi televiziunile cu melodrama sa de justiţiar îngropat de hîrţoage şi dezgropat de realitate.
A trecut o jumătate de an şi ne dăm seama că Daniel Florea a găsit curată ca lacrima o speţă în care DNA trimite puhoi de lume în judecată. Un caz în care se vorbeşte cifrat şi argotic de bucăţi mari şi cărămizi destinate anumitor persoane. Să zicem că atunci, în vară, Daniel Florea n-avea de unde să ştie de convorbirile telefonice trase pe bandă, că doar nu-i procuror. El nu anchetează, ci judecă după ROAF! Dar chiar şi atunci, în urmă cu 6 luni, existau nişte declaraţii televizate ale celor implicaţi, care arătau clar că acolo, la Cluj, n-a fost lucru curat. Goga, jucătorul lui „U”, spusese limpede că i se oferiseră bani. Plus că DNA-ul depusese într-un seif de bancă valiza cu 1,7 milioane de Euro.
Milenaristul de la CAF a reuşit să prostească o lume întreagă cum nici Argăseală n-ar fi fost în stare, După preşedintele din Ghencea, înregistrările convorbirilor poate că nu sînt reale. Probabil că Daniel Florea, lepădat de omul care l-a dus la altar, în numele adevărului străveziu al lui Gigi Becali, ne va spune şi acum că Valiza e la fel de ireală, iar ROAF-ul şi Vaticanul dau Steaua ca nevinovată.
Prin verdictul comisiei lui Florea, fotbalul, prin instanţele sale, a mai luat-o o dată înaintea societăţii. A băgat sub preş ceva care apoi s-a dovedit că pute urît. Deschideţi geamurile, pînă nu intrăm cu toţii în putrefacţie! Să rămînă doar Gigi şi Florea nealteraţi!