Bătrînul şi Liga
La 35 de ani, Petre Marin, în loc să îmbătrînească, întinereşte
Are pe frunte cute de om serios, plecat de jos şi ajuns sus pentru că şi-a văzut întotdeauna de treabă. Acest antistar perfect şi-a trăit demn şi frumos viaţa […]
La 35 de ani, Petre Marin, în loc să îmbătrînească, întinereşte
Are pe frunte cute de om serios, plecat de jos şi ajuns sus pentru că şi-a văzut întotdeauna de treabă. Acest antistar perfect şi-a trăit demn şi frumos viaţa de rotiţă şi i-a lăsat mereu pe alţii să fie vedete. N-a avut niciodată căutarea lui Dayro, a lui Mirel, nici măcar a lui Bănel. Şi-a purtat pe spate acel număr banal, 18, prin 54 de meciuri în cupele europene. Şi pe dreapta, şi pe stînga, acolo unde a fost nevoie de el. E greu de adus în memorie un meci în care Petre Marin să fi jucat slab. El joacă la fel. Are acea frînă pe dreptul, moştenită parcă de la Nae Ungureanu, are şi ceva din şutul retro, de epocă, al lui Ilie Bărbulescu. La sub un metru şaptezeci, rezistă la nivel înalt într-un fotbal în care pînă şi fundaşii laterali au 1,85.
L-am auzit vorbind imediat după meci. Egal, calm, modest, de parcă nu s-ar fi calificat a treia oară la rînd în Ligă, ci tocmai ar fi terminat de cosit o bucată de mirişte. Un cosaş odihnindu-se, suflînd greu şi aşteptînd să adoarmă ca un prunc. Dacă în fotbal obiectul muncii ar fi mîna, nu piciorul, atunci palmele sale ar fi bătătorite. Ne-a spus că a muncit şi că a învins. Că a fost greu, dar că a trecut. Vorbe obişnuite, venite de la un om care face lucruri neobişnuite.
E neobişnuit să vii la o echipă ca Steaua la 31 de ani, cînd alţii deja îşi depun biografiile la fier vechi. E la fel de neobişnuit să fii mereu titular, să prinzi cînd şi cînd naţionala, să începi să cîştigi nişte bani la o vîrstă cînd alţii încep să-şi cheltuiască agoniseala sau să se gîndească la antrenorat.
Pentru Mirel, pentru Bănel, pentru Goian, pentru Lovin sau Ovidiu Petre există orizonturi conturate. Ei vor pleca, la iarnă, la vară sau într-o bună zi, pentru că au 23, 27 sau 28 de ani. Vor lua contracte mai mari decît la Steaua, vor mai juca în echipa naţională. Pentru Petre Marin, zarea e mult mai aproape. Încă un an de contract, cîteva prime, poate încă un titlu, poate şi a patra Ligă. Şi apoi, punct unei cariere de care nu şi-a bătut joc, unei vieţi de fotbalist în care a dat ochii pe teren cu Raul, Juninho, Fabregas, Kanoute şi alţii care au cîştigat de zeci de ori mai mult decît el.
Căutaţi-l mereu din priviri! El e mereu acolo, la locul lui, pe dreapta sau pe stînga, iar dacă terenul ar avea mai multe benzi, probabil c-ar juca, pe rînd, pe fiecare dintre ele. E an de an acelaşi, Ligă de Ligă acelaşi. Doar a cam început să albească.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele