Nu sînt slabi deloc!
Olanda nu ne e la degetul mic, cum credem. Nici măcar la îndemînă!Din decembrie încoace, de la tragerea la sorţi, orice aritmetică a grupei, orice matematică aplicată pe cazurile concrete Zurich şi Berna, ne oferă Olanda ca pe o constantă […]
Olanda nu ne e la degetul mic, cum credem. Nici măcar la îndemînă!Din decembrie încoace, de la tragerea la sorţi, orice aritmetică a grupei, orice matematică aplicată pe cazurile concrete Zurich şi Berna, ne oferă Olanda ca pe o constantă a optimismului. Să vedem noi cum scăpăm cu viaţă după Franţa şi Italia, că ne descurcăm cu olandezii! I-am bătut la Constanţa, n-am pierdut la ei, n-am primit gol în cele 180 de minute ale „dublei”, Van Basten e şi nu prea e antrenor, nu mai au jucători de superclasă. O mie de argumente care ne alimentează speranţele.
Sîmbătă seara, olandezii s-au antrenat puţin cu Ucraina. Şevcenko, Voronin, Timoşciuk, Nesmaşnîi. Ceva nume, nu? 3-0 scurt pentru olandezi, care au părut că forţează doar atît cît trebuie, ca să-şi intre în mînă. Au marcat şi cînd au atacat, şi cînd au stat la cutie. Huntelaar dă goluri şi cînd doarme, Kuyt e puternic ca un taur, iar Babel înscrie la un minut şi ceva după ce intră pe teren. Specialiştii zic că Van Basten ar fi schimbat sistemul, dar profanii, în afara unor stranii jambiere bleu ciel, n-au sesizat modificări majore. În sensul că, jucînd 4-3-3, 4-2-3-1 sau 0-0-11, Olanda tot bună rămîne.
Pe De Kuip n-au fost Van der Sar, Melchiot, Sneijder, Van Persie, Robben şi Van Nistelrooy, adică măcar cinci titularii, dacă nu şase. Cu ei Olanda e şi mai tare, iar a o privi ca pe o echipă pe care o ai la degetul mic e măcar nesăbuinţă. În plus, faţă de noi, la ei, ca un făcut, nu-şi rupe nimeni degetul şi nici nu se accidentează la volei pe plajă.
Şi mai e ceva. Buni, răi, antrenaţi de Rinus Michels sau de Van Basten, olandezii trăiesc mereu starea aceea de mare competiţie. La Rotterdam stadionul a fost portocaliu de la un capăt la altul, fiind foarte greu de crezut, prin comparaţie, că Ghencea se va îngălbeni şi se va însufleţi sîmbătă, cu Muntenegru. Ţara lor trăieşte deja pentru Euro, a noastră se trezeşte cu greu, mahmură, dintre atîtea Comisii şi valize.