Fane de Roma

„Radu Ştefan ar trebui să mai aştepte”, spunea Cristiano Bergodi, cea mai îndrituită autoritate româno-romană cu accente laziale. Fostul tehnician din Giuleşti, Gruia şi Cotroceni dorea să spună, de fapt, că nu e oportun să bagi într-un meci oficial un […]

„Radu Ştefan ar trebui să mai aştepte”, spunea Cristiano Bergodi, cea mai îndrituită autoritate româno-romană cu accente laziale. Fostul tehnician din Giuleşti, Gruia şi Cotroceni dorea să spună, de fapt, că nu e oportun să bagi într-un meci oficial un jucător care vine după doar trei săptămîni de pregătire, făcute în urma unei vacanţe de o lună şi ceva.

Se mai poate spune că echipele de Serie A folosesc în Cupa Italiei jucători de plan secund, păstrîndu-şi titularii pentru bătăliile mult mai importante din campionat. Iar în campionat Lazio chiar are probleme, fiind mai aproape de retrogradare decît de cupele europene. Aşa stînd lucrurile, folosirea lui Radu Ştefan cu Fiorentina, în Cupă, la mijlocul săptămînii trecute, începea să capete explicaţii. O probă, o lucrare de control dată imediat după aterizare, nimic mai mult.

Iată-l însă pe Radu Ştefan titular şi duminică, în campionat, cu Sampdoria. Direct la lei, pe Olimpico, în faţa unei galerii de sufletul căreia străinii se lipesc foarte greu. Fane joacă 90 de minute fundaş stînga, după ce miercuri, în Cupă, fusese stoper. Datasport îi dă 6,5, care în Italia e o notă bună. Acum 20 de ani, Maradona ieşea jucătorul campionatului cu o medie de 6,92, socotită, şi atunci, şi acum, extraordinară.

S-a spus după accidentarea lui Raţ că nu vom avea fundaş stînga la Tel Aviv. Iată că avem, şi poate nu numai la Tel Aviv, ci şi la Zurich şi Berna. Radu Ştefan ar putea fi la Euro 2008 ceea ce a fost Chivu la Euro 2000. Omul-surpriză de pe stînga, capabil atunci de o boltă-gol în meciul cu Anglia. Probabil că pentru a păstra cuplul defensiv Goian-Tamaş, Piţurcă îl va folosi mîine pe Radu Ştefan în partea stîngă. Dar asta n-ar trebui să fie doar o soluţie de moment, ci, în caz de reuşită, o certitudine pentru următorii 5-6 ani ai echipei naţionale.

Cînd aterizezi în plin campionat italian după cîteva crosuri de plajă în Cipru şi joci de parcă ai fi de o viaţă acolo, înseamnă că ai acea valoare pe care românii o dobîndesc doar în cazuri rarisime. La mulţi fotbalişti români – chiar şi Mutu intră în această categorie – contactul cu Il Calcio s-a produs după îndelungi perioade de aclimatizare. Nu toţi conducătorii de club agreează adaptările prelungite, nu toţi antrenorii au nesfîrşită răbdare. Se caută acel tip de jucător care să parcurgă traseul aeroport-semnătură-tricou de titular fără timpi morţi. Ştefan a bătut recordurile, ceea ce pentru el e extraordinar. Iar pentru fotbalul românesc e un certificat de valoare pe cît de surprinzător, pe atît de reconfortant.

P.S. Paul Codrea a luat 7 în aceeaşi cotaţie Datasport, după Siena-Roma 3-0. Asta înseamnă că nu-i mai avem doar pe Mutu şi Chivu în Italia. Sînt deja patru, adică aproape o jumătate de naţională!