Rătăcitori

Daţi o busolă Stelei. Patronului, jucătorilor, conducătorilor, antrenorilor, pentru că bieţii oameni rătăcesc prin europădure şi riscă să dea cu capetele în copacii Ligii Campionilor. Steaua pare în Europa  un fel de pui de şoarece ajuns în mijlocul unei intersecţii, […]

Daţi o busolă Stelei. Patronului, jucătorilor, conducătorilor, antrenorilor, pentru că bieţii oameni rătăcesc prin europădure şi riscă să dea cu capetele în copacii Ligii Campionilor. Steaua pare în Europa  un fel de pui de şoarece ajuns în mijlocul unei intersecţii, printre roţi, claxoane şi frîne. O echipă de juniori pusă să se bată cu fotbalişti adevăraţi.

N-are forţă, n-are nivel, n-are suflu, n-are tehnică, n-are nimic, nimic! Are doar un portar viu, Zapata, un fel de pompier care restrînge dezastrele la limite rezonabile, nepermiţînd scorului să ia dimensiuni gen Liverpool-Beşiktaş.

Dică rătăceşte, Ovidiu Petre înoată, Victoraş nu poate, Bănel atît ştie, Surdu e un mijloc fix achiziţionat la spartul tîrgului. Antrenorii, nenumăraţi, consecutivi şi neputincioşi s-au frînt în malaxor, echipa e ca o oaste risipită care se întoarce  prin ceaţă de pe cîmpul de luptă. Publicul s-a pitit şi el, cocoşat de preţul biletelor, de rezultatele slabe şi de grobianismul lojei oficiale.

Oamenii, ajunşi cu suportabilitatea la maximum, mai pot doar să aplaude filigranul lui Dani Alves, de la al doilea gol al lui Renato. Anul trecut am aplaudat Realul şi Lyonul, acum Sevilla şi Arsenalul. E bine că măcar la asta ne folosesc palmele.  Altfel, ar trebui să ne plesnim cu ele peste faţă atunci cînd ne uităm în oglindă. Ce zici, patroane, îţi place ce-ai făcut?