Circul Ghencea

Bietul Gigi Becali! Degeaba are bani, degeaba pupă icoane, degeaba şterge ziariştii pe picioare, degeaba repară Maybachul cu ranga, dacă n-apucă şi el să vadă un meci de fotbal pînă la capăt! Cînd treaba nu merge, se enervează şi pleacă! […]

Bietul Gigi Becali! Degeaba are bani, degeaba pupă icoane, degeaba şterge ziariştii pe picioare, degeaba repară Maybachul cu ranga, dacă n-apucă şi el să vadă un meci de fotbal pînă la capăt! Cînd treaba nu merge, se enervează şi pleacă! Să bagi bani în ceva şi să nu te prindă finalul operei acolo, iată cea mai hilară lipsă de sens cu putinţă!

Faţă de anul trecut, cînd în ecuaţie a intrat şi Serea, acum roş-albaştrii n-au nici un motiv să se mai taie în geamurile bistriţene. Mai ales că nea Jean le-a schimbat, a modernizat vestiarul şi mai ales echipa. Steaua a pierdut clar, apăsat, temeinic şi meritat. Filmul pe care-l văd suporterii din Ghencea e prost, lipsit de scenariu, cu regie cenuşie şi actori de mîna a doua. Cei care pe vremuri erau buni, Vali Badea şi Rădoi, s-au depreciat. Cei care erau aşa-şi aşa, Stancu, Goian, Paraschiv, Bănel, sînt slabi de-a dreptul. Croitoru e îngrozitor de gras pentru un asemenea nivel, şunculiţele purtîndu-se, cu indulgenţă, la Divizia C. Andrey stă în picioare ca o salcie bătută de vînt, nu reţine nici o minge şi probabil că respinge şi noaptea-n somn. Elton joacă bine doar la 3-0 pentru Dinamo, cînd nu mai interesează pe nimeni. Victoraş rătăceşte şi ratează mereu, mirat, pesemne, şi el că e titular. Cu această dresură de matineu, Steaua e la 8 puncte de CFR Cluj şi o să meargă în Liga Campionilor cînd şi-o vedea Gigi Becali ceafa fără oglinzile de la Palatul Auschnit. Dom’ patron spune că nu e corect, pentru că în lupta pentru locul doi el are telefonul ascultat şi Paszkany nu. Problema nu se pune aşa. Clujul va merge în Ligă trimis de fotbal şi de victoriile cu 5-0, nu de Serviciile Secrete.

Pe vremuri, în tribuna de la capătul tramvaiului 41 se scanda cu voluptate „Circul Ghencea”. La trei-patru la zero pentru Steaua, Marcel Răducanu, Costică Zamfir, apoi Hagi, Lăcătuş, Majearu sau mai încoace Ilie Dumitrescu, Panduru şi Adi Ilie jucau fotbal de plăcere şi, cînd avantajul era consistent, dădeau drumul la circ. Acum tot circ e, dar nu pe bază de spectacol, ci pentru că mingea se urcă pe jucători ca pe urşii dresaţi.

Nu e drept ca aceste rînduri să se încheie fără cîteva vorbe despre Bistriţa. În cel mai liniştit loc de pe planetă, nea Jean trăieşte, după o viaţă aşa cum i-o ştim, o bătrîneţe frumoasă. I-o înfrumuseţează Neluţu Sabău, poate cel mai aplicat şi mai temeinic antrenor din Generaţia de aur. Moţul a făcut din nimic o echipă ţeapănă, rezonabilă, muncitoare şi a scos la lumină cîţiva jucători care arată că resursele se pot căuta şi la Mediaş sau Tîrnăveni, nu neapărat pe Copacabana. Pleşuvul Gabi Mureşan dă în minge mai bine decît oricare dintre jucătorii Stelei, Abrudan, băiatul fostului arbitru, e oricînd peste Eugen Baciu, iar vîrful Zaharia ne face să ne mirăm cum un asemenea marcator a stat în liga a doua pînă la 29 de ani. Cu banii pe care i-a dat Steaua pe Elton şi pe Andrey, nea Jean ar fi în stare să ţină Bistriţa zece ani pe locul cinci.

„La revedere, locul doi! S-a terminat! Asta e, n-ai echipă, nu cîştigi!” — Gigi Becali