Alin Buzărin

Oltenia continuă să dea nu doar fotbaliști, ci și povestitori cu har și cu simțul umorului. Plus memoria de PC de ultimă generație

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Alin Buzărin
Dinamo Zagreb combate „teoria figurii frumoase”

La lista deja lungă a glumelor pe seama lui The Special One mai putem adăuga una: între Tottenham și CFR Cluj nu e mare diferență, de vreme ce ambele au fost eliminate de Dinamo Zagreb dincolo de timpul regulamentar de […]

...

Mirel Rădoi. Virusul și selecția

Un pachet de trei meciuri ale echipei naționale cu selecționerul în izolare e ca o nuntă la care mirele și mireasa, sau măcar unul dintre ei, nu pot participa. Din păcate, pe titularul băncii tehnice a echipei l-a lovit virusul […]

...

Piedici în calea Oștirii

A sosit sâmbăta Meciului Secolului. Nu Fischer-Spaski la Reykjavik, nu Cassius Clay-Foreman la Kinshasa lui Mobutu, nici vreun Borg-McEnroe, cinci ceasuri la Wimbledon.

Acelea au fost ale secolului trecut. Ale mileniului trecut, mai precis, o perioadă a sportului și a […]

...

Gueye nu trebuia să fie subiect de prima pagină!

Nu putea fi în altă parte decât la Dinamo și nu putea fi altcineva decât Magaye Gueye. Așa cum în criminalistică există acele profiluri lombrosiene (de la medicul italian Lombroso), care indică posibilul făptaș după fizionomie și comportament, așa și […]

...

Mario, talibanul emoției

I se spune Mario, dar de fapt îl cheamă Marius Nicolae. Acel Mario italienizat e util mai ales pentru eliminarea confuziilor, pentru că îl desparte o singură vocală, „o” în loc de „u”, de un fost mare fotbalist, Marius Niculae. […]

...

Fotbal itinerant

Giurgiu, 7.000. Călăraşi 10.000. Creşte 3.000 de spectatori. Continuarea poate veni ca la cotele apelor Dunării „Les tendences des eaux du Danube pous les jours suivants”. Se aude de Moreni, de Cîmpina, în creştere cu alte mii de spectatori. Dinamo […]

joi, 15 martie 2007, 2:42

Giurgiu, 7.000. Călăraşi 10.000. Creşte 3.000 de spectatori. Continuarea poate veni ca la cotele apelor Dunării „Les tendences des eaux du Danube pous les jours suivants”. Se aude de Moreni, de Cîmpina, în creştere cu alte mii de spectatori. Dinamo cutreieră ţara în fiecare miercuri liberă şi strînge publicul lîngă fotbal, în proporţii pe care populaţia provincială nu le-a mai trăit dinainte de ’89.

Conducătorii din Ştefan cel Mare au încercat prin 1999-2000 un exerciţiu similar. „Dinamo, echipa tuturor”, cu doamna Simona Marinescu printre promotorii ideii. Şepci, fulare, brelocuri. Atît se putea face în marketingul acelor ani. Ideea a dispărut treptat, nu brusc, şi înainte de alegerile din 2004 s-a ajuns ca pe autocarul pictat cu boturi de cîine să se lipească, la Ştefăneşti, poze pe fond albastru ale candidatului PSD pentru Cotroceni. Cu tot decorul de proastă calitate al unui asemenea eveniment: meci amical cu echipa satului, grătare electorale, ţuică fiartă împărţită în pahare de plastic alegătorilor.

Între timp, clubul nu mai are obligaţii de partid şi îşi poate astîmpăra liber nevoia de imagine. De la înălţimea avansului astronomic din clasament, Dinamo îşi permite să facă în fiecare miercuri un drum prin ţară, iar cînd termină oraşele, poate lua la rînd şi satele. Rednic îi mai pune la încercare pe Muşat, Lemnaru, Scarlatache sau Leandro, care nu prea joacă în campionat. Se produce şi o socializare cu spectatorii din acele localităţi, care au astfel prilejul să-l vadă pe Lobonţ de la un metru sau să atingă tricoul ud al lui Niculescu.
Aceste călătorii de marketing extracompetiţional mai relevă ceva. Anume că există viaţă şi dincolo de marile bulevarde ale Bucureştiului. Provincia caută fotbalul cu sete şi cînd îl are aproape, îl respiră cu nările dilatate. Privat de spectacole de calitate, „răsfăţat” doar cu mediocritatea ligilor inferioare, pe care o tratează cu absenţă justificată, provincialii merită astfel de răsfăţuri.

Pe vremuri, acest gen de meciuri amicale erau prilejuri de-un şpriţ rustic, plus o păstrugă şi-un calup de brînză la portbagaj. Acum asemenea atavisme îi fac să zîmbească pe jucătorii plătiţi cu o sută de mii de euro pe an sau pe acţionarii din Top 300. Scopul e altul. Coborîrea printre oamenii care nu s-ar mai da la o parte să lase autocarul să treacă. Cînd la destinaţie te aşteaptă cineva cu drag, drumul pare mai scurt.

P.S. Oltenii lui Fane Stoica vor merge într-un liceu din Craiova. Şi acesta e un exerciţiu util, mai ales că alb-albaştrii,după propriile lor declaraţii, vor da în curînd examen la facultate.

Comentarii (259)Adaugă comentariu

george (1 comentarii)  •  16 martie 2007, 12:14

ce performante a reusit dinamo?mi-e frica sa ma gandesc la ce ‘cinste’ o sa ne faca ei in champions league la anu… eh,incearca si ei sa atraga oamenii vizitandu-le orasele/satele si facand pe ‘vedetele’.decat sa cheltuie banii pe drumtii, mai bine si-ar strange bani sa isi construiasca un stadion un pic mai mare ca sa incapa acesti ‘multi’ sustinatori.losers…

ScorpyoN (2 comentarii)  •  16 martie 2007, 12:19

A spus cineva pe aici despre cainii din Cta. Eu sunt caine din Cta si ii dau dreptate. Aici cainii sunt o specie rara.

dinamoforever (1 comentarii)  •  16 martie 2007, 12:34

@marius

degeaba te amagesti singur pt ca dupa cum stii si tu foarte bine la giurgiu au fost peste 6000 de spectatori, nu are importanta numarul exact ideea e ca stadionul a fost plin(pt ca din minutul 10 nu s-a mai permis accesul pe stadion)
de asemena ar trebui sa stii ca de vreo 5-6 ani cel putin in orice liceu sau generala din giurgiu te-ai duce vei gasi mai multi suporteri dinamovisti decat stelisti, plus ca cei care sunt dinamovisti chiar au ceva habar de fotbal pe cand o mare parte dintre stelisti daca ii pui sa iti zica echipa de acum nu stiu mai mult de 5-6 jucatori, nu mai vorbesc de ceva istorie( nu se stie decat ca au luat cupa CE si au 23 de campionate; dar dac ii intrebi de jucatori sau meciuri in sine…………………………pauza)

ricardinho (5 comentarii)  •  16 martie 2007, 12:49

…. ai ceva cu Dinamo ????

ricardinho (5 comentarii)  •  16 martie 2007, 12:51

este foarte important pe planul imaginii fotbalului romanesc si al FC DINAMO sa faca turnee in tara …., nu ti se pare ????

Un brasovean (2 comentarii)  •  16 martie 2007, 16:43

Provinciala-i ma-ta, boule!

mircea (12 comentarii)  •  17 martie 2007, 1:37

http://www.metacafe.com/watch/479808/funny_dog_stealling_a_cake/

maimultdecatstelist (16 comentarii)  •  18 martie 2007, 14:08

pt. dinamoforever:
CE = ?????????????????
eventual CCE !!!
se vede ca nu ti-a fost si nici nu iti va fi in vocabular

Blue Aztec (5 comentarii)  •  19 martie 2007, 16:05

I mi cer scuze ca nu este subiectul acestui blog , dar mesajul era destul de important :
Nu mi apartine …dar este o opinie care trebuie respectata .
Omagiu Timisoarei, featuring Orwell

http://iontraianstefan.blogspot.com/2007/03/omagiu-timisoarei.html

De fiecare data cand scriu despre Timisoara ma imbrac in haina patriotismului local cum un vierme de matase isi tzese ticluit haina scumpa in jurul careia se nasc miraculoasele itze. Matasea. Timisoara e Unica, dar nu unica declarativ, e unica nascuta, si nu facuta. Timisoara e un miracol al solidaritatii, e cel mai spectaculos oras romanesc pentru ca nu e tocmai romanesc. Timisoara nu e Romania e Timisoara, iar Romania, cand si cand, e Timsoara. I-au trebuit 17 ani unei tari sa devina un oras, i-au trebuit 17 ani Romaniei sa devina Timisoara. Il mai tineti minte pe Serban, pe George, nu Andrei, nu regizorul, pe activistul civic, cel in jurul caruia Timisoara a tzesut toata intriga democratiei romanesti? Timisoara a scris scenariul democratiei romanesti regizate apoi fara talent dar cu dedicatie de feseneurile de la Sahia film & TVR-L in traditia Mosfilm. Cand George Serban, Vighi si alti activisti civici (probabil singurii autentici) citeau Proclamatia, singurul document tematic nepartizan al Romaniei postdecembriste, noi, cei care eram in piata, aveam impresia ca trimitem mesage telegrafice unei tari anesteziate de neintelegrerea propiriilor periferii antamate teritoriului “national” inegal civilizat si angajat civic. Timisoara civica nu e o inventie a galeriei de fotbal care vrea sa joace in campionatul Austriei, Timisoara e inventatorul Romaniei europene, e amalgamul dintre Romania bunului simt si clarviziune. Timisoara e lectia neinvatata a nationalismului romanesc: Timisoara e “patria” a 17 etnii si a si mai multor religii. Daca Uniunea Europeana a multietnicitatii e un proiect politic probabil de succes, Timisoara e un proiect social multientnic garantat. Timisoara e deopotriva nemteasca, romaneasca, evreiasca, ungureasca, sarbeasca, bulgareasca, ucraineana, ruteana,ceha, slovaca etc. Timisoara nu are pudori nationaliste. Are pudori nationale. Timisoarei nu-i e rusine de Romania, dar ii este profund rusine de devierile istoriei nationale: Comunismul, nationalismul sanguin, Dinamo, Steaua, presa simulata de dupa 89, FSN, TVRL,PRM, PNG si toate acronimele cacofonice ale nationalismului romanesc. Cand scriu aceste randuri am in fata ultimele ispravi ale Timisoarei, cei 15000 de oameni solidari in jurul disputelor asupra palmaresului echipei Politehnica Timisoara. Problema palmaresului e una reala, e balansul stangaciilor autoritatilor administraitve imbinate cu avantul unui escroc italian infiinat in oras in anii cand echipele din fotbalul national erau conduse de creditele Bancorex: steaua si craiova fratilor paunescu si dinamo lui chitac,doru viorel ursu, danescu si securitatii lui nicolae badea. Nu lectia fotbalului e importanta aici, e importanta lectia Timiosoarei, lectia solidaritatii si a numelui, asa cum in decembrie 89 era important sa ne numim ROMANIA si nu RSR. Daca Timisoara ne-a invatat sa nu traim in acronime RSR, ii sutem datori cu un nume fara rest: Politehnica Timisoara. Timisoara a invatat sa traiasca din simboluri, sa prostesteze civic, pasnic, nu ca minerii,nicicum ca tractoristii din brasov. Protestul Timisoarei e nascut din dragoste si traditie, nu din cersetorie sociala. E nascut din Ripensia si Chnezu, care au disparut imediat dupa ce istoria Romaniei nationaliste a inceput sa devina politica de stat. Ripensia si Chinezu nu vorbeau cu perfectul simplu romanesc, vorbeau romaneste cu accent idish.

Comentează